Prima pagină | Prezentare | Cercetare | Personal | Publicații | Software | Link-uri
 
Untitled Document


BIOMETRIE ȘI INFORMATICĂ FORESTIERĂ


Colectiv:
Ionel Popa


Proiecte de cercetare:

 

>>> Proiecte recente

 

Titlul temei

Responsabil

Colaborator

Ciclu de cercetare

Elaborarea de serii dendrocronologice pentru molid, brad și gorun cu aplicabilitate în dendroclimatologie și dendroecologie

Ionel Popa

-

2000-2001

Modele de stabilitate la acțiunea vântului pentru arbori și arborete. Grant ANSTI.

Ionel Popa

-

2000

Elaborarea și implementarea unui sistem de cartare de zonelor de risc la doborâturi produse de vânt la nivelul U.P. I Demacușa, O.s.e. Tomnatic (A. T.)

Ionel Popa

-

2000

Elaborarea și implementarea unui sistem semiautomat de ridicare în plan și calcul a suprafețelor terenurilor forestiere (A. T.)

Ionel Popa

-

2000

Elaborarea de serii dendrocronologice pentru molid, brad și gorun cu aplicabilitate în dendroclimatologie și dendroecologie

Ionel Popa

-

2000-2001

Modele de stabilitate la acțiunea vântului pentru arbori și arborete. Grant ANSTI.

Ionel Popa

-

2000

Elaborarea și implementarea unui sistem de cartare de zonelor de risc la doborâturi produse de vânt la nivelul U.P. I Demacușa, O.s.e. Tomnatic (A. T.)

Ionel Popa

-

2000




Retrospectivă


Cercetările inițiate în domeniul biometriei și amenajamentului au fost focalizate în câteva direcții principale: studii și cercetări referitoare la elaborarea tabelelor de producție generația I și a II-a și a tabelelor de cubaj pentru molid, cercetări auxologice și dendrocronologice, cercetări privind factorii și modul de gospodărire care influențează calitatea lemnului în arboretele de molid din nordul țării, cercetări privind aplicare fertilizărilor chimice în arboretele de molid, cercetări referitoare la studiul doborâturilor produse de vânt și zăpadă.


Pe baza investigării unor suprafețe de probă permanente și volante s-au efectuat studii și cercetări privind variabilitatea parametrilor biometrici ai arborilor și arboretelor de molid cu structură regulată și plurienă. Aceste cercetări au servit pentru elaborarea tabelelor de producție generația I și a II-a, respectiv a tabelelor de cubaj generale pentru molid.


Prin cercetările întreprinse s-a pus în evidență variabilitatea formei arborilor de molid în diferite condiții de arboret și influența acestei asupra preciziei metodelor de cubaj cu și fără arbori de probă. Contribuții semnificative, prin studiile efectuate, s-au înregistrat în fundamentarea și elaborarea tabelelor de sortare dimensională și industrială la molid.


In anii ’60 a existat o preocupare deosebit
ă a institutului în efectuarea unor cercetări biometrice în blocuri experimentale complexe, pentru principalele specii, cu scopul de a se determina cantitativ și calitativ efectul intensității răriturilor. Stațiunea Câmpulung a avut responsabilitatea pentru specia molid și a colaborat la amplasarea și urmărirea unor blocuri experimentale pentru brad și fag. Aceste cercetări s-au desfășurat pe o perioadă lungă de timp, unele blocuri fiind urmărite și la ora actuală. S-au obținut rezultate interesante nu numai pentru acumularea de biomasă, ci și pentru dinamica structurală a arbor
etelor echiene neparcurse sau parcurse cu rărituri de intensități diferite.


De asemenea s-au inițiat cercetări în domeniul cunoașterii comportamentului auxologic al arborilor în raport cu diferite tipuri de lucrări de îngrijire aplicate, de condiții staționale și grade de rărire. S-a pus în evidență comportamentul auxologic al arborilor afectați de diferiți factori de stres: vânt, zăpadă, poluare. În ultimul deceniu s-au inițial cercetări de dendrocronologie și dendroclimatologie elaborându-se serii dendrocronologice pentru brad din Codrul Secular Slătioara.


O atenția deosebită s-a acordat cercetărilor privind influența fertilizărilor chimice asupra creșterii arborilor și arboretelor de molid. S-a demonstrat pe baza unor ample experimente în diverse variante de experimentare influența pozitivă a fertilizanților chimici asupra productivității pădurilor de molid. Îngrășăminte cu efecte deosebite asupra productivității arboretelor sunt cele pe bază de azot și de fosfor fiind posibile sporuri de 2-4 m3/an/ha.


O altă problemă care a fost studiată este aceea a cunoașterii factorilor și modului de gospodărire care influențează și determină calitatea lemnului de molid din Bucovina. Pe baza a numeroase măsurători biometrice integrate reprezentate de suprafețe de probă permanente și volante, analize de arbori, sondaje cu burghiul, inventarieri statistice prin sondaje s-au pus în evidență principalii factori care influențează calitatea lemnului de molid din pădurile Bucovinei.


Astfel, s-a demonstrat științific influența negativă a diferitelor tipuri de putregai roșu asupra calității lemnului. S-au pus în evidență cu ocazia cercetărilor întreprinse în condiții variate o serie de particularități dendrometrice ale arborilor cu putregai roșu, dinamica acestuia și viteza de propagare, corelată cu o serie de alți parametrii biometrici respectiv diametrul de bază, înălțimea, vârsta arborilor, vechimea și mărimea rănilor, clasa de producție, metodele de gospodărire aplicate etc.


S-a stabilit, în directă corelație cu factorul precedent, influența vătămărilor provocate de cervide asupra calității lemnului de molid. S-a pus în evidență corelații semnificative între anumite caracteristici structurale ale arboretelor de molid vătămate de vânat și procentul lemnului cu putregai, respectiv procentul diminuării cantitative a sortimentelor dimensionale.


O tematică amplu cercetată și fundamentată o reprezintă studiul doborâturilor și rupturilor produse de vânt și zăpadă. Pe baza unor investigații ample și prelucrări laborioase s-a stabilit modul de localizare, intensitatea și frecvența doborâturilor produse de vânt și zăpadă.


Prin investigațiile efectuate s-a pus în evidență influența hotărâtoare a vitezei vântului asupra intensității fenomenului, alături precipitațiile atmosferice, starea solului sub raportul umidității, orografia terenului, metodele de gospodărire, lucrările de îngrijire și conducere aplicate etc.
Pentru cuantificarea intensității doborâturilor s-a introdus un indicator sintetic Idv, numit și coeficient de stabilitate, exprimat în m3/an/ha. Semnificativ din acest punct de vedere este proiectul de zonare a pădurilor din județul Suceava din punct de vedere al riscului la doborâturi produse de vânt, identificându-se trei zone de vulnerabilitate. Pentru fiecare zonă de risc s-au propus măsuri diferențiate de gospodărire a pădurilor militându-se pentru scheme mai largi de plantare, executarea la timp și cu intensități adecvate a lucrărilor de îngrijire a arboretelor, respectarea direcțiilor de tăiere și a prevederilor amenajamentului etc.

 

 

Titlul temei

Responsabil

Colaborator

Ciclu de cercetare

Regimul vânturilor în legătură cu formele de teren și rezistența arboretelor

Dissescu R.

Negru Șt.

1951*

Cercetări asupra stabilirii procentului de coajă la salcia căprească

 

Marian A.

1953*

Cercetări asupra scăderii în greutate a lemnului de foc așezat în steri

Armășescu S.

Duran V.

1959-1961*

Cercetări dendrometrice în suprafețe de probă permanente

 

Duran V.

1965-1966

Cercetări privind perfecționarea tabelelor de producție prin observații și determinări de lungă durată la principalele specii forestiere

Armășescu S.

Ichim R.

1967,1969,1972*

Cercetări asupra particularităților de creștere ale arboretelor pluriene

Giurgiu V.

Ichim R.

1967,1971*

Cercetări privind sortarea industrială la rășinoase

Anca T.

Ichim R.

1968-1969

Cercetări privind curba generatrice a fusului la principalele specii forestiere în vederea perfecționării metodelor folosite la punerea în valoare a pădurilor

Giurgiu V.

Ichim R.

1969*

Cercetări microclimatice în procesul de regenerare în molidișuri

 

Duran V.

1969*

Experimentări privind stabilirea efectelor pășunatului asupra solului, creșterilor și calității arborilor, în molidișuri, făgete, gorunete, stejărete, salcâmete

Grunescu E.

Răescu V.

1969*

Cercetări privind auxologia și metodele de îngrijire ale arboretelor în vederea organizării bioproducției forestiere și conducerii arboretelor, pentru ridicarea productivității pădurilor și calității producției de lemn în arboretele echiene de molid

Petrescu L.

Duran V.

1969-1970

Vătămări  cauzate de vânat în arboretele de molid

Ichim R.

 

1972

Influența factorilor naturali și a metodelor de gospodărire asupra calității lemnului la molid

Ichim R.

 

1972-1974

Direcția, intensitatea și frecvența doborâturilor de vânt în I.S. Suceava

Ichim R.

 

1972-1975

Cercetări privind stabilirea criteriilor de apreciere calitativă a arborilor de molid cu putregai interior în zona Moldovei de Nord

Ichim R.

 

1976

Dinamica structurii și creșterii arboretelor în raport cu variația condițiilor staționale pe grade de rărituri la rășinoase

Ichim R.

 

1976

Valorificarea optimă a potențialului stațional prin diverse specii de rășinoase și foioase

Bândiu C.

Sima I.

1977*

Cercetări asupra creșterilor și structurii arboretelor de molid în raport cu condițiile naturale și tipurile de pădure

Armășescu S.

Ichim R.

1977*

Cercetări privind gospodărirea pădurilor de molid din nordul tării în vederea protecției mediului înconjurător și a creșterii productivității pădurilor

Ichim R.

Barbu I.

1977-1980

Cercetări privind gospodărirea diferențiată a pădurilor pe categorii funcționale pe baza cunoașterii structurilor optime și a țelurilor social-economice

Dissescu R.

Cenușă R.

1978*

Cercetări auxologice în suprafețe de probă permanente, privind dinamica structurii, productivității și producției arboretelor echiene

Armășescu S.

Cenușă R.,

Buga S.

1978-1983*

Stabilirea modelelor de structură optimă pentru pădurile din grupa I cu funcții speciale de protecție

Giurgiu V.

Cenușă R., Barbu I.

1979-1983*

Cercetări privind stabilirea biomasei arboretelor la principalele specii forestiere, în raport cu structura lor

Decei I.

Buga S., Creangă I.

1981-1984*

Cercetări privind determinarea indicilor de producție și productivitate ai arboretelor amestecate de rășinoase cu fag în vederea stabilirii compozițiilor optime

Armășescu S.

 

1983*

Cercetări complexe în blocuri experimentale de durată privind creșterea și calitatea arboretelor în raport cu tăierile de îngrijire și condițiile staționale la principalele specii forestiere

Dissescu R.

Buga S.,

Cenușă R., Flocea M.

1984-1989*

Gospodărirea arboretelor de molid cu lemn de rezonanță și claviatură

Geambașu N., Vlad R.

 

1984-1990

Cercetări privind evoluția  mărimii, structurii și posibilității fondului de producție prin metode ale cercetărilor operaționale

Seceleanu I.

Crăciunaș D.

1985*

Studiul structurii tematice și repartiției geografice a suprafețelor experimentale de durată din fondul forestier

Marcu Gh.

Buga S., Geambașu N.

1985-1987*

Elaborarea tabelelor de producție - generația a II-a diferențiate pe tipuri de rărituri și particularitățile ecologice ale arboretelor în raport cu tăierile de îngrijire și condițiile staționale la principalele specii forestiere

Giurgiu V.

Buga S.,

Flocea M.

1988-1989*

Cercetări auxologice și dendrocronologice la arboretele de brad cu fenomene de uscare anormală.

Ianculescu I., Tissescu A.

Geambașu N.

1988-1989*

Stabilirea indicilor de calitate la arborii de molid, salcâm, plop, cer, gârniță și alte specii afectate de fenomenul de uscare

Giurgiu V., Decei I.

Flocea M,

Barbu I.

1989*

Cercetări auxologice și dendrocronologice în arborete de molid cu fenomene de uscare anormală

Flocea M.

 

1991-1992

Cercetări privind estimarea și prognoza producției și productivității arboretelor de molid vătămate de cervide

Vlad R.

 

1997-2000

* Teme de cercetare în colaborare

 

În ultimii ani, beneficiind de dotarea cu tehnică de calcul modernă, s-a demarat și finalizat o serie de programe informatice de calcul și analiză a seriilor de date biometrice, făcând posibilă prelucrarea rapidă, eficientă a unui volum mult mai mare de date primare (CAROTA, PROARB, VÂNAT).



index