>>> Retrospectivă

In cadrul Conferinţei ministeriale pentru protejarea pădurilor în Europa, desfăşurată la Strasbourg în decembrie 1990 şi la care România a luat parte, s-a adoptat programul internaţional de cooperare pentru evaluarea şi supravegherea efectelor poluării atmosferice asupra pădurilor (International Cooperative Programme on Assessment and Monitoring of Air Pollution Effects on Forests - ICP Forests).

Cercetările care se efectuează în cadrul acestui program au ca obiective principale: supravegherea continuă pe scară largă a efectelor poluării aerului asupra pădurii, o mai bună înţelegere a relaţiilor de tip cauză-efect în cazul declinului generalizat al pădurilor. Pentru realizarea acestor obiective, cercetările se desfăşoară în cadrul unor programe incluse în 3 nivele de monitoring de intensitate diferită : monitoring naţional, monitoring european nivel I şi monitoring european intensiv (nivel II).

După semnarea Rezoluţiei Conferinţei Ministeriale de la Strassbourg (decembrie 1999) s-au stabilit responsabilităţile la nivelul Ministerul Apelor, Pădurilor şi Protecţiei Mediului, Regia Naţională a Pădurilor şi Institutul de Cercetări şi Amenajări Silvice, acesta fiind desemnat Centru Focal Naţional pentru Monitoringul Forestier din România. Având în vedere acest lucru, din anul 1991 s-a început, în România, supravegherea stării de sănătate a pădurilor stabilindu-se 247 de puncte funcţie de coordonatele geografice primite de la ICP Forests.

Un punct este format din patru subpuncte, plasate pe direcţia celor patru puncte cardinale, la 25 m de centrul stabilit prin coordonatele geografice. Subpunctele constau din cei mai apropiaţi şase arbori faţă de centrul subpunctului, din categoria dominanţilor şi codominanţilor. Numărul arborilor evaluaţi anual în reţeaua transnaţională (16/16 km) este constant (24). Arborii uscaţi şi cei care pe parcursul evoluţiei arboretelor migrează în clase poziţionale inferioare se înlocuiesc.

Pentru fiecare dintre arborii componenţi ai sondajului se apreciază defolierea şi decolorarea conform cu metodologia stabilită la instructaje internaţionale şi naţionale. Concomitent cu aprecierea stării de sănătate s-a efectuat şi monitoringul solurilor forestiere. La nivelul anului 1999, Staţiunea Experimentală de Cultura Molidului Câmpulung Moldovenesc acoperă punctele de monitoring european din următoarele judeţe: Suceava (12 puncte), Botoşani (2 puncte), Neamţ (6 puncte), Maramureş (9 puncte), Satu Mare (3 puncte) şi Sălaj (6 puncte).

Programul de monitoring european nivel II cuprinde, la rândul său, mai multe secţiuni. In unele ecosisteme forestiere reprezentative pentru fiecare ţară sunt prevăzute măsurători continui ale depunerilor atmosferice, soluţiei solului şi parametrilor meteorologici. Cercetările privind depunerile atmosferice în ţara noastră au demarat în 1995, odată cu înfiinţarea laboratorului pentru analiza apelor de precipitaţii în cadrul Staţiunii de la Câmpulung Moldovenesc. Măsurătorile se fac în şapte ecosisteme forestiere reprezentative, pentru o serie de parametri obligatorii stabiliţi de ICP Forests. Tipul de captatori şi amplasarea lor în teren, precum şi metodele analitice au fost stabilite conform recomandărilor Manualului ICP Forests ("Manual on methods and criteria for harmonized sampling, assessment, monitoring and analysis of the effects of air pollution on forests").

Asigurarea calităţii rezultatelor analizelor chimice s-a realizat prin verificarea preciziei metodelor utilizate în cadrul unor exerciţii de intecalibrare cu Istituto Italiano di Idrobiologia (Proiectul AQUACON) şi cu Institute Nationale de la Recherche Agronomique (INRA) Nancy, Franţa. Rezultatele obţinute în perioada 1996-1999 au fost comparabile cu cele ale altor laboratoare antrenate în ICP Forests, dotate cu aparatură modernă performantă.

Datele înregistrate au permis identificarea fluxurilor de ioni minerali în teren liber şi sub coronament în cele şapte ecosisteme studiate, calcularea ratelor periodice de intrare a ionilor din atmosferă în ecosistemele forestiere comparativ cu terenul liber şi determinarea variaţiilor sezoniere ale acumulărilor de ioni din precipitaţii în sol, pentru 5 ecosisteme forestiere. Analiza complexă a datelor obţinute din măsurarea continuă a parametrilor atmosferici la câte 6 nivele comparabile (teren liber, sub coronament şi pe profilul solului la 10, 20, 40 şi 60 cm) a permis evidenţierea, pentru prima dată în ţara noastră, a fluxului ionilor minerali şi cuantificarea rolului pădurii în modelarea acestuia.

Pe baza rezultatelor acumulate până în prezent, se poate afirma că zonele cele mai poluate cu ioni consideraţi responsabili pentru devitalizarea pădurilor sunt Solca şi Stefăneşti. Zona cea mai slab poluată pare a fi Rarău şi Deia, situată în partea internă a Carpaţilor Orientali, ferită de impactul direct al poluanţilor.    

* Teme de cercetare în colaborare