SCIENTIFIC INVENTORY OF BIRDS AND MAMMALS SPECIES

Inventarul stiintific al pasarilor si mamiferelor

Action A.1

Scientific inventory of bird and mammals species / habitats and other vertebrates from Pietrosul Rodnei Biosphere Reserve

Inventarul stiintific al pasarilor inclusiv sistematica si biologia lor

(Scientific inventory of birds including their systematics and biology)

By Dr. Iosif Beres

Capitolul de fata cuprinde o prezentare succinta a datelor referitoare la raspândirea, cuibarirea si dinamica sezoniera a speciilor de pasari, depistate în zona cercetata ( tab. 6).

Tabelul 1.1- Lista speciilor de pasari din Rezervatia Biosferei Pietrosul Rodnei

(alfabetic dupa denumirea stiintifica)

Nr. crt.	Denumirea stiintifica	Denumirea populara	Denumirea în limba engleza
•	Accipiter nisus (L.)	Uliu pasarar	Sparrowhawk
•	Accipiter gentilis (L.)	Uliu porumbar	Goshawk
•	Actitis hypoleucos (L.)	Fluierar de munte	Common Strandpiper
•	Aegithalus caudatus (L.)	Pitigoi codat	Long-tailed Tit
•	Aegolius funereus (L.)	Minunita	Tengmalm's Owl
•	Anas platyrhynchos L.	Rata mare	Mallard
•	Anas querquedula L.	Rata cârâitoare	Granganey
•	Alauda arvensis L.	Ciocârlie de câmp	Skylark
•	Anthus spinoletta (L.)	Fâsa de munte	Water Pipit
•	Anthus trivialis (L.)	Fâsa de padure	Tree Pipit
•	Asio otus (L.)	Ciuf de padure	Long-earad Owl
•	Aquila chrysaëtos (L.)	Acvila de munte	Golden Eagle
•	Aquila pomarina C.L. Brehm	Acvila tipatoare mica	Lesser Spotted Eagle
•	Aquila clanga Pallas	Acvila tipatoare mare	Spotteg Eagle
•	Bombycilla garrulus (L.)	Matasar	Waxwing
•	Bonasa bonasia (L.)	Ierunca	Hazel Grouse
•	Buteo buteo (L.)	Sorecar comun	Buzzard
•	Buteo lagopus (Pont.)	Sorecar încaltat	Rough-legged Buzzard
•	Carduelis carduelis (L.)	Sticlete	Goldfinch
•	Carduelis chloris (L.)	Florinte	Greenfinch
•	Carduelis spinus (L.)	Scatiu	Siskin
•	Certhia familiaris (L.)	Cojoaica de padure	Treecreeper
•	Cinclus cinclus (L.)	Pescarel negru	Dipper
•	Circaëtus gallicus (Gmel.)	Serpar	Sort-toed Eagle
•	Circus cyaneus (L.)	Erete vânat	Hen Harrier
•	Circus pygargus (L.)	Erete sur	Montagu's Harrier
•	Coccosthraustes coccosthraustes (L.)	Botgros	Hawfinch
•	Columba oenas L.	Porumbelul de scorbura	Stock Dove
•	Columba palumbus L.	Porumbelul gulerat	Woodpigeon

•	Corvus corax L.	Corb	Raven
•	Corvus corone cornix L.	Cioara griva	Hooded Crow
•	Cuculus canorus L.	Cuc	Cuckoo
•	Delichon urbica (L.)	Lastun de casa	House Martin
•	Dendrocopos major (L.)	Ciocanitoare pestrita mare	Great Spotted Woodpecker
•	Dendrocopos leucotos (Bechst.)	Ciocanitoare cu spate alb	White-backed Woodpecker
•	Dryocopus martius (L.)	Ciocanitoare neagra	Black Woodpecker
•	Erithacus rubecula (L.)	Macaleandru	Robin
•	Falco peregrinus Tunst.	Soim calator	Peregrine Falcon
•	Falco tinnunculus L.	Vânturel rosu	Kestrel
•	Ficedula albicollis (Temm.)	Muscar gulerat	Collared Elycatcher
•	Fringilla coelebs L.	Cinteza	Chaffinch
•	Garrulus glandarius (L.)	Gaita	Jay
•	Glaucidum passerinum (L.)	Ciuvica	Pygmy Owl
•	Hirundo rustica L.	Rândunica	Swallow
•	Lanius collurio L.	Sfrâncioc rosiatic	Red-backed Shrike
•	Loxia curvirostra L.	Forfecuta	Crossbill
•	Lullula arborea (L.)	Ciocârlie de padure	Woodlark
•	Monticola saxatilis (L.)	Mierla de piatra	Rock Thrush
•	Motacilla alba L.	Codobatura alba	White Wagtail
•	Motacilla cinerea Tunst.	Codobatura de munte	Grey Wagtail
•	Muscicapa striata (Pall.)	Muscarul sur	Spotted Flycatcher
•	Nucifraga caryocatactes (L.)	Alunar	Nutcracker
•	Oenanthe oenanthe (L.)	Pietrar sur	Wheatear
•	Parus ater L.	Pitigoi de bradet	Coal Tit
•	Parus cristatus L.	Pitigoi motat	Crested Tit
•	Parus major L.	Pitigoi mare	Great Tit
•	Parus montanus Baldenstein	Pitigoi de munte	Willow Tit
•	Parus palustris L.	Pitigoi sur	Marsh Tit
•	Perdix perdix (L.)	Potârniche	Grey Partridge (Patridge)
•	Phylloscopus collybita (Vieill.)	Pitulice mica	Chiffchaff
•	Phylloscopus trochilus (L.)	Pitulice fluieratoare	Willow Warbler
•	Phoecicurus ochruros (Gmel.)	Codros de munte	Black Redstart
•	Picoides tridactylus C.L. Brehm	Ciocanitoare de munte	Three-toed Woodpecker
•	Picus canus Gmel.	Ghionoaie sura	Grey-headed Woodpecker
•	Prunella collaris (Scop.)	Brumarita de stânca	Alpine Accentor
•	Prunella modularis (L.)	Brumarita de padure	Dunnock
•	Pyrrhula pyrrhula (L.)	Mugurar	Bullfinch
•	Regulus ignicapillus (Temm.)	Ausel sprâncent	Firecrest
•	Regulus regulus (L.)	Ausel cu cap galben	Goldcrest
•	Riparia riparia (L.)	Lastunul de mal	Sand Martin
•	Saxicola rubetra (L.)	Maracinar mare	Whinchat
•	Sitta europaea L.	Ticlean	Nuthatch
•	Scolopax rusticola L.	Sitar de padure	Woodcock
•	Strix aluco L.	Huhurez mic	Tawny Owl
•	Strix uralensis Pall.	Huhurez mare	Ural Owl
•	Sturnus vulgaris L.	Graur	Starling
•	Sylvia curruca (L.)	Silvie mica	Lesser Whitethrost
•	Sylvia atricapilla (L.)	Silvie cu cap negru	Blackap
•	Tetrao urogallus L.	Cocos de munte	Capercaillie
•	Tetrao tetrix L.	Cocos de mesteacan	Black Grouse
•	Troglodytes troglodytes (L.)	Ochiu-boului	Wren
•	Turdus merula L.	Mierla	Blackbird
•	Turdus philomelos C.L. Brehm	Sturz cântator	Song Thrush.
•	Turdus pilaris L.	Cocosar	Fieldfare
•	Turdus torquatus (C.L. Brehm)	Mierla gulerata -	Ring Ouzel
•	Turdus viscivorus L.	Sturz de vâsc	Mistle Thrush

Tabelul 1.2 - Lista speciilor de pasari din Rezervatia Biosferei Pietrosul Rodnei (alfabetic dupa denumirea populara)

Nr. crt.	Denumirea populara	Denumirea stiintifica	Denumirea în limba engleza
•	Acvila de munte	Aquila chrysaëtos	Golden Eagle
•	Acvila tipatoare mare	Aquila clanga	Spotteg Eagle
•	Acvila tipatoare mica	Aquila pomarina	Lesser Spotted Eagle
•	Alunar	Nucifraga caryocatactes	Nutcracker
•	Ausel cu cap galben	Regulus regulus	Goldcrest
•	Ausel sprâncent	Regulus ignicapillus	Firecrest
•	Botgros	Coccosthraustes coccosthraustes	Hawfinch
•	Brumarita de padure	Prunella modularis	Dunnock
•	Brumarita de stânca	Prunella collaris	Alpine Accentor
•	Cinteza	Fringilla coelebs	Chaffinch
•	Cioara griva	Corvus corone cornix	Hooded Crow
•	Ciocârlie de câmp	Alauda arvensis	Skylark
•	Ciocârlie de padure	Lullula arborea	Woodlark
•	Ciocanitoare cu spate alb	Dendrocopos leucotos	White-backed Woodpecker
•	Ciocanitoare de munte	Picoides tridactylus	Three-toed Woodpecker
•	Ciocanitoare neagra	Dryocopus martius	Black Woodpecker
•	Ciocanitoare pestrita mare	Dendrocopos major	Great Spotted Woodpecker
•	Ciuf de padure	Asio otus	Long-earad Owl
•	Ciuvica	Glaucidum passerinum	Pygmy Owl
•	Cocos de mesteacan	Tetrao tetrix	Black Grouse
•	Cocos de munte	Tetrao urogallus	Capercaillie
•	Cocosar	Turdus pilaris	Fieldfare
•	Codobatura alba	Motacilla alba L	White Wagtail
•	Codobatura de munte	Motacilla cinerea Tu	Grey Wagtail
•	Codros de munte	Phoecicurus ochruros	Black Redstart
•	Cojoaica de padure	Certhia familiaris	Treecreeper
•	Corb	Corvus corax	Raven
•	Cuc	Cuculus canorus	Cuckoo
•	Erete sur	Circus pygargus	Montagu's Harrier
•	Erete vânat	Circus cyaneus	Hen Harrier
•	Fâsa de munte	Anthus spinoletta	Water Pipit
•	Fâsa de padure	Anthus trivialis	Tree Pipit
•	Florinte	Carduelis chloris	Greenfinch
•	Fluierar de munte	Actitis hypoleucos	Common Strandpiper
•	Forfecuta	Loxia curvirostra	Crossbill
•	Gaita	Garrulus glandarius	Jay
•	Ghionoaie sura	Picus canus	Grey-headed Woodpecker
•	Graur	Sturnus vulgaris	Starling
•	Huhurez mare	Strix uralensis	Ural Owl
•	Huhurez mic	Strix aluco	Tawny Owl
•	Ierunca	Bonasa bonasia	Hazel Grouse
•	Lastun de casa	Delichon urbica	House Martin
•	Lastunul de mal	Riparia riparia	Sand Martin
•	Macaleandru	Erithacus rubecula	Robin
•	Maracinar mare	Saxicola rubetra	Whinchat
•	Matasar	Bombycilla garrulus	Waxwing
•	Mierla gulerata -	Turdus torquatus	Ring Ouzel
•	Mierla	Turdus merula	Blackbird

•	Mierla de piatra	Monticola saxatilis	Rock Thrush
•	Minunita	Aegolius funereus	Tengmalm's Owl
•	Mugurar	Pyrrhula pyrrhula	Bullfinch
•	Muscar gulerat	Ficedula albicollis	Collared Elycatcher
•	Muscarul sur	Muscicapa striata	Spotted Flycatcher
•	Ochiu-boului	Troglodytes troglodytes	Wren
•	Pescarel negru	Cinclus cinclus	Dipper
•	Pietrar sur	Oenanthe oenanthe	Wheatear
•	Pitulice fluieratoare	Phylloscopus trochilus	Willow Warbler
•	Pitulice mica	Phylloscopus collybita	Chiffchaff
•	Pitigoi codat	Aegithalus caudatus	Long-tailed Tit
•	Pitigoi de bradet	Parus ater	Coal Tit
•	Pitigoi de munte	Parus montanus	Willow Tit
•	Pitigoi mare	Parus major	Great Tit
•	Pitigoi motat	Parus cristatus	Crested Tit
•	Pitigoi sur	Parus palustris	Marsh Tit
•	Porumbelul de scorbura	Columba oenas	Stock Dove
•	Porumbelul gulerat	Columba palumbus	Woodpigeon
•	Potârniche	Perdix perdix	Grey Partridge (Patridge)
•	Rândunica	Hirundo rustica	Swallow
•	Rata cârâitoare	Anas querquedula	Granganey
•	Rata mare	Anas platyrhynchos	Mallard
•	Scatiu	Carduelis spinus	Siskin
•	Sfrâncioc rosiatic	Lanius collurio	Red-backed Shrike
•	Silvie cu cap negru	Sylvia atricapilla	Blackap
•	Silvie mica	Sylvia curruca	Lesser Whitethrost
•	Sitar de padure	Scolopax rusticola	Woodcock
•	Sticlete	Carduelis carduelis	Goldfinch
•	Sturz cântator	Turdus philomelos	Song Thrush.
•	Sturz de vâsc	Turdus viscivorus	Mistle Thrush
•	Serpar	Circaëtus gallicus	Sort-toed Eagle
•	Soim calator	Falco peregrinus	Peregrine Falcon
•	Sorecar comun	Buteo buteo	Buzzard
•	Sorecar încaltat	Buteo lagopus	Rough-legged Buzzard
•	Ticlean	Sitta europaea	Nuthatch
•	Uliu pasarar	Accipiter nisus	Sparrowhawk
•	Uliu porumbar	Accipiter gentilis	Goshawk
•	Vânturel rosu	Falco tinnunculus	Kestrel

Clasificarea folosita este cea propusa de A. Wetmore (1960), în cadrul familiilor adoptând ordinea din volumele lui C. Vaurie (1959, 1965).

Din Tabelele 1.1 si 1.2 se constata ca în rezervatia Biosferei au fost identificate 86 specii de pasari.

Tabelul 1.3 – Distributia speciilor pe ordine si familii. Fenologia, ecologia si frecventa speciilor în Rezervatia Biosferei Pietrosul Rodnei

(Species distribution accordin to ordiness and families)

Nr. crt.

Specia

Orig. geogr.

Fenologia speciei

Ecologia speciei

Frecventa speciei

Criterii

Specii strict protejate

Legea 13/1993

Specii protejate Legea 462/2001

AIA

Anexa 2

Anexa 3

Anexa 4

I . Ord. Anseriformes

1. Familia Anatidae

Anas platyrhynchos

B 1

Anas querquedula

B 1 , B 2

II. ORD. FALCONIFORMES

2. Familia Accipitridae

Accipiter gentilis

Accipiter nisus

Buteo buteo

Buteo lagopus

Aquila chrysaëtos

B 2

Aquila pomarina

B 2

Aquila clanga

B 2

10.

Circaëtus gallicus

B 2

11.

Circus cyaneus

B 2

12.

Circus pygargus

B 3

3. Familia Falconidae

13.

Falco peregrinus

B 2

14.

Falco tinnunculus

B 2

III. ORD. GALLIFORMES

4. Familia Tetraonidae

15.

Bonasa bonasia

16.

Tetrao tetrix

B 2

17.

Tetrao urogallus

5. Familia Phasianidae

18.

Perdix perdix

B 2

IV. ORD. CHARADRIFORMES

6. Familia Scolopacidae

19.

Actitis hypoleucos

B 1

20.

Scolopax rusticola

B 2

V. ORD. COLUMBIFORMES

7. Familia Columbidae

21.

Columba palumbus

B 3

22.

Columba oenas

B 3

VI. ORD.CUCULIFORMES

8. Familia Cuculidae

23.

Cuculus canorus

VII. ORD. STRIGIFORMES

9. Familia Strigidae

24.

Asio otus

25.

Aegolius funereus

26.

Glaucidum passerinum

27.

Strix aluco

B 3

28.

Strix uralensis

VIII. ORD. PICIFORMES

10. Familia Picidae

29.

Picus canus

B 2

30.

Dryocopus martius

31.

Dendrocopos major

32.

Dendrocopos leucotos

33.

Picoides tridactylus

B 2

IX. ORD. PASSERIFORMES

11. Familia Alaudidae

34.

Lullula arborea

B 2

35.

Alauda arvense arvensis

B 2

12. Familia Hirundinidae

36.

Hirundo rustica

B 2

37.

Delichon urbica

38.

Riparia riparia

B 2

13. Familia Corvidae

39.

Garrulus glandarius

40.

Nucifraga caryocatactes

41.

Corvus corone cornix

42.

Corvus corax

14. Familia Paridae

43.

Aegithalus caudatus

44.

Parus palustris

45.

Parus montanus

46.

Parus cristatus

B 3

47.

Parus ater

48.

Parus major

15. Familia Sittidae

49.

Sitta europaea

16. Familia Certhidae

50.

Certhia familiaris

17. Familia Cinclidae

51.

Cinclus cinclus

18. Familia Troglodytidae

52.

Troglodytes troglodytes

19. Familia Turdidae

53.

Saxicola rubetra

54.

Oenanthe oenanthe

B 3

55.

Monticola saxatilis

PXM

B 2

56.

Phoenicurus ochruros

57.

Erithacus rubecula

B 3

58.

Turdus pilaris

B 3

59.

Turdus torquatus

B 3

60.

Turdus merula

B 3

61.

Turdus viscivorus

B 3

62.

Turdus philomelos

B 3

20. Familia Silvidae

63.

Sylvia atricapilla

B 3

64.

Sylvia curruca

65.

Phylloscopus collybita

66.

Phylloscopus trochilus

21. Familia Regulidae

67.

Regulus regulus

B 3

68.

Regulus ignicapillus

B 3

22. Familia Muscicapidae

69.

Ficedula albicollis

B 3

70.

Muscicapa striata

B 2

23. Familia Prunellidae

71.

Prunella collaris

72.

Prunella modularis

B 2

24. Familia Motacillidae

73.

Anthus trivialis

74.

Anthus spinoletta

75.

Motacilla cinerea

76.

Motacilla alba

25. Familia Bombycillidae

77.

Bombycilla garrulus

26. Familia Lanidae

78.

Lanius collurio

B 2

27. Familia Sturnidae

79.

Sturnus vulgaris

28. Familia Fringillidae

80.

Fringilla coelebs

B 3

81.

Carduelis chloris

B 3

82.

Carduelis spinus

B 3

83.

Carduelis carduelis

84.

Pyrrhula pyrrhula

85.

Loxia curvirostra

86.

Coccosthraustes coccosthraustes

Legenda:

Originea geografica : C – cosmopolit; HA – holarctic; PA – palearctic; LV – Lumea Veche; S – siberian; SC – sibero-canadian; ET – europeo-turkestanian; TM – turkestano-mediteraneean; A – arctic; M – mediteranean; EU – european; PXH – paleoxeromontan; PM – paleomontan

Fenologia speciei: S – sedentar; OV – oaspete de vara; C – cuibareste; P – specie de pasaj; OI – oaspete de iarna

Ecologia speciei: GM – gol de munte (etajul alpin si subalpin); PR – padure de rasinoase; PM – padure de amestec; A – zona umeda-acvatica

Frecventa speciei: A – accidentala; R – rara; F – frecventa; FF – foarte frecventa

Criteriile speciei dupa arii de importanta avifaunistica (AIA): B 1 – specii gregare; B 2 – specii cu un statut de conservare nefavorabil în Europa; B 3 – specii cu un statut favorabil de conservare dar concentrate în Europa; Specii strict protejate în baza Legii nr. 13 din 11.III.1993; + (coloana 17 prevazuta în anexa II, iar restul speciilor sunt protejate pe baza anexei III înafara de Columba palumbus, Garrulus glandarius, Corvus cornix si Sturnus vulgaris ); Legea 462/2001: Anexa 3 – Specii de pasari a caror conservare necesita desemnarea ariilor speciale de conservare si a ariilor de protectie speciale avifaunistice; Anexa 4 – Specii de pasari care necesita o protectie stricta

Din tabelul 1.3 se desprind urmatoarele: în Rezervatia Biosferei Pietrosul Rodnei au fost identificate 86 de specii de pasari dintre care 75 (87,2 %) specii cuibaritoare, 11 (12,8 %) specii de pasaj si oaspeti de iarna. Dintre cele cuibaritoare 40 (53,3 %) de specii sunt sedentare si 35 (46,7 %) de specii sunt oaspeti de vara.

Dintre speciile identificate, 18 (21 %) specii sunt foarte frecvente, 43 (50 %) specii frecvente, 22 (25,5 %) rare si 3 (3,5 %) specii sunt accidentale. Din aceste date se reflecta bogatia avifaunistica a Rezervatiei Biosferei Pietrosul Rodnei, din 86 de specii 61 (71 %) sunt specii frecvente, foarte frecvente si numai 25 (29 %) rare si accidentale.

Tabelul 1.4 - Situatia taxonomica a avifaunei Rezervatiei Pietrosul Rodnei

(Birds taxonomy and their habitats)

Nr. crt.	Ordinul	Familia	Genuri	Specii	Ponderea % ordinului în total avifauna
1	Anseriformes	1	1	2	2,3
2	Falconiformes	2	6	12	14,0
3	Galliformes	2	3	4	4,7
4	Charadriiformes	1	2	2	2,3
5	Columbiformes	1	1	2	2,3
6	Cuculiformes	1	1	1	1,2
7	Strigiformes	1	4	5	5,8
8	Piciformes	1	4	5	5,8
9	Passeriformes	18	36	53	61,6
	TOTAL	28	58	86	100 %

Analizând tabelul nr. 9 rezulta ca cele 86 de specii sunt repartizate în 9 ordine, 28 de familii si 58 de genuri. Ordinul cel mai bine reprezentat este ordinul Passeriformes care cuprinde 18 familii, 36 de genuri si 53 de specii. Familia cea mai bogata în specii este Accipitridae cu 12 specii, iar genul cu speciile cele mai numeroase sunt genurile Parus si Turdus , fiecare cu câte 5 specii.

I. Ordinul anseriformes

I. Familia Anatidae

1. Anas platyrhynchos . Cuibarirea speciei nu a fost dovedita în rezervatie, dar începând din luna august apar stoluri mai mici de rate pe lacurile alpine, în primul rând pe lacul Gropi, care este eutroficat si partial colmatat. Se considera loc de hranire si de popas mai ales în timpul pasajului (lunile IX-X).

2. Anas querquedula . Aceasta specie apare mai mult în timpul pasajului de primavara (luna IV) lânga pâraiele mai mari din rezervatie - Izvorul Dragos, Repedea - în numar restrâns, perechi izolate.

II. Ordinul falconiformes

II. Familia Accipitridae

3. Accipiter gentilis . Specie sedentara, cuibarirea fiind dovedita în etajele forestiere, mai frecventa în subetajul padurilor de amestec, dar cuibul a fost plasat totdeauna pe specii de rasinoase. Uliul porumbar frecventeaza cu regularitate si etajele superioare - golul alpin - mai mult toamna pentru procurarea hranei.

4. Accipiter nisus . Sedentar, toamna numarul lor creste cu exemplarele venite din tinuturile nordice. Cuibareste cu regularitate în padurile de amestec si de molid, frecventeaza cu regularitate etajele subalpine si alpine pentru procurarea hranei. Toamna, în lunile septembrie-octombrie, prezenta speciei este si mai vizibila în aceste habitate, când ulii pasarari urmaresc stolurile de passeriforme în pasaj ( Motacilla, Fringilla, Carduelis ).

5. Buteo buteo . Este o specie obisnuita în zona, cuibareste în etajele montane, în padurile de amestec si de molid, toamna dupa formarea stratului de zapada, paraseste zona. În timpul sederii viziteaza cu regularitate golul alpin, tot din motivul trofic.

6. Buteo lagopus . Este o specie de pasaj, se poate constata prezenta mai mult toamna (XI). Iarna se retrage în partea depresionara a Maramuresului.

7. Aquila chrysaëtos . Acvila de munte a devenit foarte rara în zona, totusi prezenta ei este permanenta în etajele subalpine si alpine în timpul procurari hranei. Pe teritoriul rezervatiei a fost depistat un singur cuib, în valea superioara a Izvorului Dragos, la altitudine de aproximativ 1100 m, pe un brad.

8. Aquila pomarina . Acvila tipatoare mica, oaspete de vara, era o specie obisnuita în Rezervatia Biosfrei Pietrosul Rodnei -, în ultima perioada a devenit o specie foarte rara. Frecventeaza si golurile de munte mai ales în perioada de pasaj.

9. Aquila clanga . Specie de pasaj, apare accidental în perioada pasajului de toamna.

10. Circaëtus gallicus . Apare în rezervatie ca specie de pasaj toamna, dar frecventeaza acest tinut si în timpul verii pentru procurarea hranei. A fost semnalat la 12 august 1993 în caldarea Iezer pândind un pui de marmota, când adultii rosteau suieratul caracteristic, semnale de alarma.

11. Circus cyaneus . În timpul pasajului de toamna exista mai multe observatii din Rezervatia Pietrosul Rodnei, cu directia de zbor nord-vest. Se considera o specie de pasaj obisnuit în aceasta zona.

12. Circus pygargus . Despre aceasta specie exista o singura informatie sigura, din 12 august 1993, când un mascul a fost observat în caldarea Iezer, în apropierea lacului Iezer.

III. Familia Falconidae

13. Falco peregrinus . Ca specie cuibaritoare s-a introdus în tabelul ornitofaunei r ezervatiei pe baza cuibului gasit în anul 1992, pe versantul vestic al Pietrosului, locul numit Piatra Neagra. Cuibul a fost plasat pe o stânca inaccesibila la altitudine de 2000 m. Din acest cuib a zburat un singur pui demonstrând ca cuibaritul a fost cu succes. În anul urmator, locul a fost verificat si s-a constatat ca, cuibul soimului a fost ocupat de o pereche de vânturel rosu.

14. Falco tinnunculus . Este specia de rapitoare cea mai frecventa în r ezervatia Pietrosului. Cuibareste în etajele subalpine si alpine în locuri stâncoase, pe stânci, pe molizi razleti de limita (ecoton), iar în etajele inferioare, la marginea poienilor. Vâneaza în locurile deschise.

III. Ordinul Galliformes

IV. Familia Tetraonidae

15. Bonasa bonasia . Ierunca este o specie frecventa în zona cercetata de la limita inferioara a r ezervatiei pâna în etajul subalpin. Prefera paduri cu un subarboret bine dezvoltat. Densitatea cea mai ridicata s-a constatat în subetajul padurilor de amestec, unde este prezent alunul. În r ezervatie exista o populatie viguroasa de ierunca.

16. Tetrao tetrix . Specie sedentara rara, specifica pentru jnepenisuri subalpine, care nici în perioada de iarna nu paraseste zona de cuibarit. Din r ezervatia Pietrosului Rodnei exista observatii sporadice, despre aceasta specie, iar în anul 1982 a fost depistat un loc de rotit pe platoul Batrâna nesemnalat în literatura de specialitate. Acest loc a fost monitorizat anual pâna la zilele noastre. În fiecare an au fost observati 4-5 cocosi rotind. Efectivul a fost apreciat la 10-12 exemplare.

17. Tetrao urogallus . În Carpatii Orientali si în Muntii Rodnei este prezenta subspecia foarte bine individualizata, Tetrao urogallus rudolfi Dombrowski 1912 (Hanak, 1853). Specie sedentara caracteristica padurilor boreale de molid. În r ezervatie este o specie obisnuita unde au fost depistate 4-5 locuri de rotit care se gasesc la altitudini cuprinse între 1400-1500 m, la limita sau în apropierea limitei padurilor de molid. Au fost gasite cuiburi, apoi pui cu gaini, deci exista o populatie puternica. În perioada autumnala se poate întâlni cocosul de munte în golurile de munte, unde gasesc o baza trofica bogata reprezentata de afine, merisori, ienuperi, etc., hrana preferata la sfârsitul verii, începutul toamnei.

V. Familia Phasianidae

18. Perdix perdix . Specie sedentara cu raspândire discontinua. În general este considerata o specie de câmpie, în locurile cu o vegetatie ierbacee bogata, dar izolat apar micropopulatii si în golurile de munte, în locurile înierbate. Din etajul subalpin exista observatii privind prezenta speciei chiar si în perioada de iarna. Pe teritoriul r ezervatiei se dispune de o singura observatie personala privind prezenta unui stol cu sase exemplare, dar exista mai multe semnalari din partea personalului de paza. Specia poate fi considerata ca o specie rara a Rezervatiei Biosferei Pietrosul Rodnei.

IV. Ordinul Charadriiformes

VI. Familia Scolopacidae

19. Actitis hypoleucos . Specia este oaspete de vara. Urca de-a lungul pâraielor pâna la lacurile alpine. Cuibareste cu efectiv redus în zonele inferioare, lânga cursurile de ape cu un debit mai mare cum ar fi Izvorul Dragos si Repedea.

20. Scolopax rusticola . Specia este oaspete de vara care cuibareste cu regularitate în padurile de limita (1400-1500 m) în locuri mlastinoase. Soseste la locurile de cuibarit dupa 20 aprilie în perioada rotitului a cocosului de munte. Zborurile nuptiale se prelungesc pâna la sfârsitul lunii iunie. Populatia din r ezervatie este viabila, efectivul este apreciat la zeci de perechi.

V. Ordinul columbiformes

VII. Familia Columbidae

21. Columba palumbus . Specia este oaspete de vara care cuibareste în zonele paduroase de la limita inferioara a r ezervatiei pâna la cea superioara a etajului boreal, 1500-1550 m altitudine. În ultima perioada porumbelul gulerat a devenit mai frecvent, aria acopera toate zonele paduroase iar densitatea este în crestere.

22. Columba oenas . Oaspete de vara, a devenit mai rar cu efectiv în scadere. În r ezervatie cuibareste în partea inferioara a subetajului padurilor de amestec însa în padurile de molid nu s-a depistat. Dupa cuibarire paraseste arealul respectiv ajungând pe terenurile agricole cultivate, în primul rând de ovaz si pe piemontul Pietrosului pâna la limita inferioara a Rezervatiei care este formata din paduri.

VI. Ordinul Cuculiformes

VIII. Familia Cuculidae

23. Cuculus canorus . În rezervatie soseste în aprilie si se urca treptat dupa speciile de passeriforme gazda pâna la desisurile subalpine – 1700-1800 m altitudine. Este o specie foarte frecventa în zona.

VII. Ordinul Strigiformes

IX. Familia Strigidae

24. Asio otus . Ciuful de padure, cuibareste în etajele forestiere într-un numar destul de restrâns. Pentru cuibarit sunt folosite cuiburile parasite de corvide. Iarna coboara în partea depresionara a Maramuresului.

25. Aegolius funereus . Specia este prezenta în molidisurile pure, pâna la limita lor superioara si este sedentara în acest habitat. Depistarea prezentei speciei se poate face pe baza cântecului nuptial în luna aprilie, începutul lunii mai. A fost semnalata de la Piciorul Mosului (Filipascu, 1971) si în apropierea casei laborator al rezervatiei la 1300-1400 m altitudine (Béres, 2000). Are o viata foarte ascunsa motiv pentru care este considerata ca pasare foarte rara.

26. Glaucidum passerinum . Situatie similara cu specia anterioara o are si ciuvica. Prezenta speciei a fost depistata numai dupa glas si cântecul nuptial. Specie sedentara prezenta într-un numar redus în padurile boreale.

27. Strix aluco . Huhurezul mic este o specie sedentara, care totusi efectueaza si deplasari sezoniere la mare distanta. Astfel, din exemplarele inelate iarna în Maramures, unul a fost reprins în Letonia, iar altul în Ucraina (Svolianak)(**). Specia a fost depistata în padurile de amestec, însa nu exista date suficiente pentru estimari cantitative.

28. Strix uralensis . Specie sedentara cu o dinamica verticala accentuata. În iernile grele cu zapada mare, se concentreaza în partea depresionara, parasind zonele muntoase de altitudine cu paduri compacte, intrând chiar în localitati. Este o specie cuibaritoare din Rezervatia Pietrosului, în parcele cu arbori batrâni, cu rupturi de vânt. Este mai frecventa în padurile de amestec.

VIII. Ordinul Piciformes

X. Familia Picidae

29. Picus canus . Pasare sedentara, care cuibareste în padurile de amestec, iar toamna (IX-X) de multe ori frecventeaza si etajul subalpin. Cea mai mare altitudine la care a fost observata este de 1800 m. Iarna coboara în partea depresionara, distrugând musuroaiele de furnici.

Caseta text: Fig. nr. 12 – Urmele lasate de ciocanitoarea neagra (Dryoscopus martius) 30. Dryoscopus martius . Este o specie sedentara si prefera padurile de molid, dar este prezenta si în padurile batrâne de amestec. În Rezervatia Pietrosului urca pâna la 1600-1700 m, unde mai cresc niste molizi piperniciti între jnepenisul compact. Densitatea speciei este redusa dar cu o populatie stabila. Prezenta ei se poate constata de la distanta fie dupa glasul puternic, fie dupa activitatea desfasurata pentru procurarea hranei (mai ales în cursul iernii) în trunchiuri de molid scobite adânc.

31. Dendrocopos major . Specie sedentara, prezenta în toate tipurile de paduri, însa densitatea maxima se înregistreaza în rezervatie, în padurile de amestec, iar cea minima în fâsia superioara a molidisurilor. În timpul iernii manifesta o usoara tendinta de a se concentra spre firul vailor, în afara teritoriul rezervatiei.

32. Dendrocopos leucotos . Specie sedentara, mai fidela padurilor închise decât Dendrocopos major si iarna mai rar paraseste teritoriul de cuibarit. Este pasarea caracteristica fagetelor, dar este prezenta si în padurile de amestec, însa lipseste din cele de molid. Ciocanitoarea cu spate alb traieste în interiorul padurilor, oricât de întunecoase ar fi.

33. Picoides tridactylus . Specie sedentara, ciocanitoarea de munte este una dintre cele mai tipice pasari ale padurilor de molid. Prefera paduri compacte de altitudine, nu paraseste arealul de cuibarit, nu coboara în vai nici chiar în cursul celor mai aspre ierni. În rezervatie este o specie rara, dar la numarul redus al observatiilor contribuie si ecologia si etologia speciei, deoarece traieste în paduri întunecoase de molid, de multe ori inaccesibile dovedindu-se o pasare fricoasa, antropofoba.

IX. Ordinul Passeriformes

XI. Familia Alaudidae

34. Lullula arborea . Oaspete de vara, soseste în cursul lunii martie, dar înaintarea speciei spre zonele superioare se face treptat, odata cu topirea zapezii. Are o raspândire larga mai ales în lungul lizierelor si în taieturi, în plantatii tinere, cu precadere a celor de amestec.

35. Alauda arvense arvensis . Specie oaspete de vara, soseste de vreme (luna III), iar ocuparea arealului de cuibarit se face treptat, odata cu topirea zapezii (aprilie-mai). Ciocârlia de câmp este o specie tipica terenurilor deschise, înierbate, netinând cont de altitudinea locului. În rezervatie poate fi întâlnita în numar considerabil în etajul subalpin, în habitatele înierbate, ajungând chiar pâna la etajul alpin în habitatele specifice, înierbate, între grohotisuri.

XII. Familia Hirundinidae

36. Hirundo rustica . Rândunica, oaspete de vara, o specie antropofila, cuibareste în constructiile existente în rezervatie, cantonul silvic Izvorul Dragos, casa laborator si anexele sale (1300 m), s tatia m eteorologica Iezer (1780 m). Numarul perechilor este mic. Exista multe observatii privind prezenta rândunicilor în etajele alpine unde în timpul migratiei de toamna (IX) vin pentru procurarea hranei.

37. Delichon urbica . Specie antropofila, oaspete de vara, cu situatie similara cu a rândunicii. Câteva perechi cuibaresc în constructiile amintite; de asemenea viziteaza golurile de munte a r ezervatiei.

38. Riparia riparia . Specia a fost observata numai în timpul pasajului de toamna (luna IX.)

XIII. Familia Corvidae

39. Garrulus glandarius . Specie sedentara, prezenta în toate tipurile de paduri din rezervatie, cu precadere în cele de amestec. Cuibareste destul de des si în padurile de molid pâna la limitele lor superioare (1500-1600 m), desi aici efectivele sunt mai reduse. Toamna coboara spre vai, desi în timpul iernii unele exemplare ramân la altitudini destul de ridicate adica la 1300 m asa cum s-a observat la Casa Laborator.

40. Nucifraga caryocatactes . Specie sedentara, tipica a padurilor boreale, cuibareste si în padurile de amestec, mai ales acolo unde ponderea rasinoaselor este mai mare. În timpul hoinaririi toamna, unele exemplare ajung pâna la etajul alpin (1800 m), iar unele exemplare coboara pâna la locuri unde gasesc tufe de alune. Cuibareste cu precadere în habitatul de ecoton, între limita superioara a padurilor de molid si desisurile de jneapan. Se hraneste cu seminte de molid si zâmbru.

41. Corvus corone cornix . Este o specie sedentara. În Rezervatie cuibareste mai mult în lizierele padurilor, însa au fost gasite cuiburi si la limita superioara a padurilor, la altitudine de 1550 m. Golul alpin este vizitat cu regularitate de cioara griva, atât ca exemplare izolate cât si mici stoluri formate din patru-cinci exemplare.

42. Corvus corax . Specie sedentara, obisnuita în r ezervatie. În anii saizeci, corbul a fost o pasare rara, însa treptat s-a refacut efectivul, astfel ca în prezent cuibareste în etajele forestiere si viziteaza zilnic etajele subalpin si alpin. n iciodata cuibul nu a fost gasit pe stânci ci numai pe arbori batrâni de molid, brad si fag.

XIV. Familia Paridae

43. Aegithalus caudatus . Specie sedentar-eratica, cuibareste în padurile de amestec cu subarboret bogat. Toamna se retrage în vai formând stoluri comune cu alte specii de pitigoi.

44. Parus palustris . Specie comuna în padurile de amestec pâna la 1100-1200 m altitudine. Prefera padurile cu arbori mari, scorburosi si cu subarboret bogat. Toamna coboara în vai.

45. Parus montanus . Specie sedentara, caracteristica padurilor de rasinoase de limita unde cuibareste. Prefera paduri cu pâlcuri de arbori tineri. Este o specie obisnuita în r ezervatia Pietrosului. În afara perioadei de cuibarit pasarile hoinaresc formând stoluri cu alte specii de pitigoi ( Parus ater, Parus cristatus ) si cu ausei, dar nu coboara niciodata în fundul vailor sau în localitati.

46. Parus cristatus . Specie sedentara, care nici în perioada de iarna nu paraseste arealul lui preferat format din paduri întinse de molid. Pitigoiul motat este o specie caracteristica padurilor boreale de altitudine. Sporadic cuibareste si în padurile de amestec unde predomina rasinoasese. În r ezervatie s-a constatat o frecventa mare în desisurile de molizi piperniciti si de jnepenisuri dense.

47. Parus ater . Este o specie sedentar-eratica si este cea mai abundenta pasare a molidisurilor din rezervatie, urcând pâna la 1600 m, în etajul subalpin, dar este prezenta cu frecventa mare si în padurile de amestec. La alegerea locului cuibului nu este pretentios. Au fost gasite cuiburi în crapaturi de stânci, în cioate de arbori situate sub nivelul solului. Toamna a fost observat si la 1800 m, în jnepenis, însa iarna coboara, în stoluri mixte cu alte specii de pitigoi, ajungând în livezi, terenuri cultivate, în localitati.

48. Parus major . Specie sedentara, cuibareste în padurile de amestec, dar în timpul hoinaririi ajunge pâna în etajul alpin, 1950 m. Iarna formeaza stoluri comune cu alte specii de pitigoi, concentrându-se în zonele antropogene, livezi, parcuri, etc.

XV. Familia Sittidae

49. Sitta europaea . Specie sedentara, caracteristica fagetelor batrâne. Cuibareste si în padurile de amestec dar în molidisurile pure este o raritate. La sfârsitul toamnei are loc un pasaj vertical spre zonele inferioare, spre fundul vailor, zavoaie, terenuri cultivate.

XVI. Familia Certhidae

50. Certhia familiaris . Specie sedentara, cuibareste în padurile batrâne de amestec si de molid ajungând pâna la limita superioara (1550-l600 m). Unele exemplare coboara în timpul iernii, dar majoritatea efectivului ramâne în arealul de cuibarit din molidisurile de altitudine.

XVII. Familia Cinclidae

51. Cinclus cinclus . Specie sedentara, partial eratica, iarna coboara spre partile neînghetate al râurilor maramuresene, Viseu, Iza, Tisa. Este prezenta si cuibareste lânga pârâurile r ezervatiei, Pietroasa, Repedea, Izvorul Dragos pe care înainteaza adânc pâna în inima muntilor. A fost observata la altitudinea de 1650 m, lânga Izvorul Verde, afluentul drept al Izvorului Dragos.

XVIII. Familia Troglodytidae

52. Troglodytes troglodytes . Specie sedentar-migratoare, raspândita în toate tipurile de paduri, ajungând la limita superioara a acestora. Prefera habitatul specific, desisuri, gramezi de crengi, cazaturi, tufe dense. În rezervatie este prezent în habitatele specifice si în jnepenisurile subalpine. Iarna vagabondeaza dupa care multe exemplare se retrag în zonele colinare.

XIX. Familia Turdidae

53. Saxicola rubetra . Specie migratoare, oaspete de vara care soseste în zona studiata în prima decada a lunii mai. În r ezervatie cuibareste sporadic în plantatiile tinere din etajul subalpin si în jnepenisuri. Efectivul este foarte redus însa observatiile sunt sporadice.

54. Oenanthe oenanthe . Oaspete de vara. Cuibareste cu regularitate în etajul subalpin si alpin în habitate specifice formate din terenuri înierbate cu grohotisuri, stânci izolate. Prefera versanti însoritie, ca de exemplu Fata Pietrosului unde se urca pâna la vârf (2303 m).

55. Monticola saxatilis . Despre aceasta specie rara, oaspete de vara exista o singura observatie, adica aceea din 12 august 1993, când în caldarea Iezer (1800 m), a fost observat un mascul adult. Acest fapt întareste presupunerea ca specia este prezenta si în alte locuri din r ezervatie, dar de multe ori inaccesibile pentru cercetatori.

56. Phoecicurus ochruros . Oaspete de vara, frecvent în habitatele preferate, în locurile stâncoase pâna la vârfurile cele mai înalte. Este o pasare obisnuita în rezervatie, dar cuibareste si în constructiile rezervatiei, canton silvic, casa laborator.

57. Erithacus rubecula . Oaspete de vara, foarte frecvent, prezent în toate etajele forestiere, ajungând si în etajul subalpin. Prefera padurile cu un subarboret bogat, plantatii de conifere, desisuri lânga pâraie. În subetajul padurilor de amestec este specia dominanta fiind semnalate 90 perechi/km 2 (Munteanu, 2000).

58. Turdus pilaris . Aceasta specie în expansiune, a fost dovedita ca specie cuibaritoare în Maramures (Béres, 1973). În arealul ocupat prin expansiune si-a schimbat ecologia, dintr-o specie a padurilor boreale a devenit o specie antropofila, cuibarind în livezi, parcuri, aliniamente, zavoaie etc. În rezervatie a fost gasita cuibarind în apropierea cantonului silvic Izvorul Dragos si în valea cu aceeasi nume, la altitudinea de 550-780 m si în conditii similare pe Valea Pietroasei.

59. Turdus torquatus . Oaspete de vara care în aprilie soseste în locurile de cuibarit situate în paduri de limita si în jnepenisuri, când terenul înca este acoperit cu zapada. În r ezervatia Pietrosului este prezent în numar considerabil, habitatul cel mai favorizat este ecotonul între limita superioara a molidisului cu jnepenis dens. Specia urca la altitudini mari, pâna unde se întinde jneapanul la aproximativ 1900 m.

60. Turdus merula . Oaspete de vara, cuibareste în padurile de amestec, cu o densitate mai redusa si în molidisuri. În perioada autumnala se constata o migratie verticala trofica spre etajul subalpin, hranindu-se cu fructe de afine si merisori. A fost observata la altitudine de 1750 m. Este o specie obisnuita în zona cercetata (Béres, 1969, 2000).

61. Turdus viscivorus . Sturzul de vâsc este o specie sedentar-migratoare, larg raspândita în etajele forestiere, ajungând la limita superioara a molidisurilor, (1450-1500 m). Habitatul preferat este ecotonul, unde între jnepenisul dens cresc molizi piperniciti, pe care îsi plaseaza de preferinta cuibul. La sfârsitul verii si începutul toamnei viziteaza golurile subalpine împreuna cu celelalte specii de sturzi, ajungând la peste 1700 m altitudine, dupa care coboara în partea depresionara a Maramuresului. Ierneaza în padurile de gorun si stejar unde hrana preferata - boabele de Loranthus europaeus se gasesc din belsug.

62. Turdus philomelos . Oaspete de vara prezent în padurile Rezervatiei, preferând paduri cu subarboret dezvoltat, plantatii, desisuri, unde cuibareste. Pentru plasarea cuibului prefera coniferele chiar si padurile de amestec. A fost gasit cuibarind si în padurile de limita.

XX. Familia Sylvidae

63. Sylvia atricapilla . Oaspete de vara care ajunge în locurile de cuibarit numai în luna mai. Frecventa cea mai mare o are în padurile de amestec, în paduri rare unde se dezvolta desisuri de puieti de molid. În r ezervatie s-a putut depista cuibarirea pâna la altitudinea de 1200-1250 m, dar la aceasta altitudine densitatea speciei este mai redusa (Béres, 2000).

64. Sylvia curruca . Specie oaspete de vara, prezenta în r ezervatie în habitatele corespunzatoare: liziere cu arbusti, desisuri si chiar în jnepenis, urcând la altitudini considerabile pâna în etajul subalpin (1700-1800 m).

65. Phylloscopus trochilus . Oaspete de vara care soseste în locurile de cuibarit numai în luna mai. Este pasarea desisurilor subalpine, unde densitatea este cea mai mare, dar este prezenta si în molidisuri unde gaseste habitate preferate, desisuri, plantatii tinere.

66. Phylloscopus collybita . Oaspete de vara, foarte frecvent care soseste în rezervatie la sfârsitul lunii aprilie. Specia populeaza întreaga zona a Rezervatiei preferând padurile cu subarboret bogat, tufisurile si lizierele lor, urcând pâna la limita jnepenisurilor. Densitatea cea mai mare a fost constatata în partea inferioara a jnepenisurilor si în zona de contact cu padurile de limita. Dupa terminarea cuibaritului, pasarile se disperseaza, unele exemplare ajung si în etajul alpin (1900 m), iar în octombrie începe migratia retragându-se din zona respectiva.

XXI. Familia Regulidae

67. Regulus regulus . Specie partial migratoare, dar si oaspete de iarna, prezenta în r ezervatie în tot timpul anului. Este fidela molidisurilor de altitudine. În iernile grele, unele stoluri parasesc tinuturile montane si se retrag în vai. Este o specie cuibaritoare obisnuita în r ezervatie cu cea mai mare densitate în padurile de limita.

68. Regulus ignicapillus . Oaspete de vara, mai putin fidel molidisurilor compacte. A fost gasit cuibarind si în padurile de amestec, la altitudine de 650-780 m. Pe baza observatiilor (Béres, 2000) aria de cuibarit al speciei este mai mare, dar densitatea este mai redusa decât a speciei anterioare.

Fig. nr. 13 - Pasarea cea mica ( Regulus regulus ) din Rezervatia Biosferei Pietrosul Rodnei

XXII. Familia Muscicapidae

69. Ficedula albicollis . Specia este oaspete de vara caracteristic pentru fagetele batrâne. În padurile de amestec cuibaresc într-un numar mai restrâns. În r ezervatie este prezenta în partea inferioara a padurilor de amestec, unde fagul predomina comprativ cu rasinoasele.

70. Muscicapa striata . Oaspete de vara care soseste târziu în zona de cuibarit la mijlocul lunii mai. Cuibareste în numar redus în partea inferioara a padurilor de amestec si mai mult la liziera acestora. În septembrie paraseste zona si se concentreaza în vaile principale ale Maramuresului. Specie nesemnificativa pentru avifauna rezervatiei.

XXIII. Familia Prunellidae

71. Prunella collaris . Specie sedentara, caracteristica etajului alpin. În r ezervatie cuibaresc câteva perechi pe fiecare vârf stâncos care depaseste 1900-2000 m, adica pe Vârful Pietrosu Mare, Buhaiescu si Rebra. Munteanu (2000) sustine, ca brumarita de stânca cuibareste la altitudini cuprinse între 800-1200 m din Cheile Bicazului si Muntii Suhard. Însa în Muntii Rodnei nu a putut fi confirmat acest fenomen (Béres, 2000). În Rezervatia Pietrosului efectivul este apreciat la 20-25 perechi.

72. Prunella modularis . Este o specie oaspete de vara, tipica subarboretelor dese, indiferent de altitudine. Dintre toate habitatele ocupate în jnepenisurile subalpine realizeaza cea mai ridicata dominanta individuala.

XXIV. Familia Motacillidae

73. Anthus trivialis . Oaspete de vara care în Rezervatie are o frecventa redusa. Habitatele preferate sunt padurile partial defrisate, poienile largi cu pâlcuri de arbori, liziere. Niciodata nu se gaseste în interiorul padurilor compacte.

74. Anthus spinoletta . Specie caracteristica terenurilor înierbate din etajul subalpin si alpin, unde apare ca oaspete de vara si paraseste arealul de cuibarit în octombrie si începutul lunii noiembrie, când apare primul strat de zapada compact. În habitatul amintit fâsa de munte are cea mai mare abundenta.

75. Motacilla cinerea . Este oaspete de vara legat de habitatul umed al cursurilor de apa de la baza Rezervatiei (750 m) pâna la izvoarele pâraielor de munte situate la 1600-1700 m. Codobatura de munte este cea mai frecventa pasare al acestui habitat, cu ape curgatoare, izvoare si lacuri.

76. Motacilla alba . Oaspete de vara, cu pretentii ecologice similare cu specia anterioara, legata de habitatul umed, însa aceasta afinitate nu este asa de strânsa. Cuibareste si la o distanta mai mare de apa, pe constructii, instalatii, colibe, sure, rampe etc. Codobatura alba este mai frecventa în zonele inferioare, pâna la 1000-1200 m, dar perechi izolate intra în etajul subalpin, urca în lungul pâraielor pâna la izvor (1600 m). Este o specie obisnuita în Rezervatie.

XXV. Familia Bombycillidae

77. Bombycilla garrulus . Oaspete neregulat de iarna, specia viziteaza r ezervatia toamna, în noiembrie, când potentialul de hrana reprezentat de tufele de ienupar si afine nu sunt acoperite de zapada. Exista observatii (Béres, 1969) potrivit carora sunt prezente stoluri de matasari pâna la 1950 m, dar numai din golurile de munte, în etajele forestiere. În padurile compacte matasarii nu au fost observati.

XXVI. Familia Laniidae

78. Lanius collurio . Este oaspete de vara care soseste târziu, în luna mai. În Rezervatie exista un efectiv redus care cuibareste în plantatii tinere si tufisuri. Unele perechi urca pâna în partea inferioara a jnepenisurilor.

XXVII. Familia Sturnidae

79. Sturnus vulgaris . Specie oaspete de vara cu efectiv redus care în anii trecuti au vizitat Rezervatia în stoluri mici. Este mai frecventa în locurile mai coborâte din rezervatie, fara sa fie dovedita cuibarirea. În ultima perioada s-a constatat înaintarea speciei în zonele mai înalte ajungând pâna la 1200-1300 m. Graurul nu este o specie de padure, ci cuibareste la lizierea padurilor sau în pâlcuri de arbori izolate.

XXVIII. Familia Fringillidae

80. Fringilla coelebs . Cinteza este o specie partial migratore a carei areal urca în jnepenisuri pâna la 1500-1550 m altitudine. Toamna paraseste Rezervatia migrând peste culmile muntoase ale acesteia (Béres, 1999). Este raspândita în toate etajele forestiere din zona Pietrosul dar cu o frecventa mai mare în padurile de amestec unde Ardelean, Béres (2000) apreciaza un efectiv de 120 perechi/100 ha, în timp ce Munteanu (2000) semnaleaza existenta a 90 perechi/100 ha. În molidisurile pure, densitatea exemplarelor este mai redusa, adica 40 perechi/100 ha, situându-se pe locul doi dupa specia Parus ater (Munteanu, 2000).

81. Carduelis chloris . Florintele este specie partial migratoare, însa în rezervatie poate fi considerata migratoare, fiindca toamna paraseste arealul sau de cuibarit. Cuibareste în padurile de amestec, mai rar în paduri de molid. Prefera paduri mai rare si liziere. Nu a fost gasita în padurile compacte, închise.

82 . Carduelis spinus . Despre cuibarirea speciei în Carpatii românesti, multi autori au dubii, sau neaga cuibarirea (Dombrowski, 1946), iar altii considera foarte rara (Munteanu, 2000). În Rezervatia Biosferei Pietrosul Rodnei scatiul cuibareste cu regularitate în paduri de limita (1300-1500 m), iar în timpul hoinaritului - septembrie-octombrie - posedam observatii chiar din etajul subalpin-alpin, pâna la 1900 m altitudine. Avem observatii anuale pâna în zilele noastre despre construirea cuibului, hranirea puilor (Béres, 2000).

83. Carduelis carduelis . Specie sedentara, partial migratoare. Cuibareste în limita inferioara a Rezervatiei pe liziera padurilor de amestec. În timpul hoinaririi postnuptiale specia migreaza pâna în golul alpin pâna la 1700 m altitudine (Béres, 1969).

84. Pyrrhula pyrrhula . Specie sedentara care iarna efectueaza deplasari altitudinale. Cuibareste în primul rând în padurile de molid, prefera padurile cu arbori de diferite vârste sau subarboret. Este prezent si în padurile de amestec, toamna ajunge în golul alpin. A fost observat pâna la 1900 m altitudine. Iarna coboara în vai, folosind potentialul trofic al zonei format din diferite seminte ( Acer sp., Fraxinus sp. ), fructe, muguri etc. Primavara se întoarce repede în locurile de cuibarit.

85. Loxia curvirostra . Specie sedentar eratica, prezenta în etajul boreal. Abundenta este foarte variabila, în anii când molidul are o fructificatie buna, creste numarul exemplarelor, iar stolurile de forfecute sunt mai numeroase. Cuibareste pâna la limita superioara a molidisurilor 1500 m. Anual este urmarita cuibarirea unei perechi de forfecuta în crapatura de stânca în zidul de sprijin al casei laborator din Rezervatia Pietrosul Rodnei (Béres, 2000).

86. Coccostraustes coccostraustes . Cuibareste în limita inferioara a rezervatiei. Este o specie sedentara care, dupa cuibarire, hoinareste. Unele exemplare ajung în etajul subalpin, pâna la 1600 m altitudine (Béres, 1969). Majoritatea exemplarelor cauta hrana (ciresi salbatici, malin american etc.) în padurile foioase si în livezi.

Tabelul 1.5 – Lista rosie a speciilor de pasari din Rezervatia Biosferei Pietrosul Rodnei

(Birds Red List)

Nr. crt.	Denumirea stiintifica	în România	în Europa
•	Circaetus gallicus	+
•	Circus pygargus	+
•	Aquila pomarina	+
•	Aquila clanga	+	+
•	Aquila chrysaetos	+
•	Tetrao tetrix	+
•	Scolopax rusticola	+
•	Glaucidum passerinum	+
•	Aegalius funereus	+
•	Monticola saxatilis	+

2. Distributia zonala si biocenotica a avifaunei

(Birds distribution on altitudinal zones)

l Zonarea avifaunei clocitoare

Pasarile sunt animale foarte mobile, cu viteza mare de deplasare, din acest motiv aria lor de raspândire este considerata arealul de cuibarit, deoarece în aceasta perioada au cea mai mare stabilitate. Aceasta se ia în primul rând în considerare în caracterizarea unor biocenoze. Valentele ecologice sunt foarte diferite la speciile de pasari, unele au mai largi si le vom întâlni în ecosisteme, habitate foarte diferite ca cinteza ( Fringilla coelebs ), în timp ce altele, cele stenotope, sunt legate de un anumit habitat, cu conditii ecologice bine si strict conturate. Aceste specii de pasari au o arie de raspândire foarte redusa, de exemplu brumarita montana ( Prunella collaris ) pe stâncariile alpine, cocosul de mesteacan ( Tetrao tetrix ) în jnepenisuri subalpine etc. Ornitocenozele sunt caracterizate dupa speciile stenotope, cele care traiesc deci numai într-un anumit habitat. Totusi, ponderea celorlalte specii - a celor euribionte -, care sunt prezente în mai multe biocenoze nu sunt neglijabile, sau neînsemnate. În general, numarul speciilor eurobionte într-o biocenoza din punct de vedere a frecventei, a biomasei este mai mare decât a celor indicatoare. Ponderea lor bioenergetica în biocenoza este mai mare decât a speciilor care determina acestei ornitocenoze particularitatile componentei calitative.

Biocenozele în general au un caracter zonal. Aceasta zonalitate este foarte accentuata si viguroasa în cazul fitocenozelor, dar într-un spectru mai larg se poate constata si în cazul ornitocenozelor. Cercetând literatura de specialitate referitoare la aceasta tema, s-a putut constata ca datele comunicate nu corespund întocmai cu realitatea constatata în acest masiv (Béres, 2000). Ornitocenozele nu sunt identice cu etajele de vegetatie, fapt care este fortat de în lucrarea monografica ”Pasarile din Carpati” (Radu, 1967). Utilizarea denumirii ”etaj ornitologic” este total nepotrivita ornitocenozeler ale caror caracter puternic transgresiv este cunoscut. Notiunea de etaj ramâne valabila numai în cazul fitocenozelor care sunt determinate de gradienti altitudinali (climato-edafici) si astfel, mult mai stabile. Filipascu (1970) critica metodologia si sistemul fortat a lui D. Radu referitor la etajele ornitologice, dar introduce un alt sistem la fel de fortat folosit de botanisti în studiul covorului vegetal.

Dupa conceptia autorului prezentei lucrari (Béres, 2000) care se bazeaza pe cercetarile efectuate timp de 50 de ani, ornitocenozele au un spectru mult mai larg, nu sunt asa de mult dependente de altitudinea locului, de factorii climato-edafici ca fitocenozele. Zonalitatea lor este mult mai slab conturata. La zonalitatea ornitocenozelor contribuie în masura primordiala etajul de vegetatie, care la rândul lui depinde de coordonatele geografice, configuratia terenului si a peisajului în general, vârsta vegetatiei forestiere, expozitia locului etc. De multe ori acesti factori “secundari” au un rol principal în formarea ornitocenozei. De exemplu, o zona stâncoasa sau un teren înierbat, indiferent de pozitia altitudinala sau al etajului de vegetatie unde se gaseste, au ornitocenoze similare.

În Rezervatia Pietrosul Rodnei, Coldea (1990) diferentiaza trei etaje si doua subetaje de vegetatie si mai multe habitate în fiecare etaj si subetaj: etajul alpin, etajul subalpin si etajul montan diferentiat în doua subetaje: a . s ubetajul montan mijlociu care cuprinde padurile de amestec de fag si molid si B. s ubetajul montan superior în care intra padurile boreale de molid .

l Etajul alpin , în Rezervatia Pietrosul Rodnei se individualizeaza de la 1900 m pâna la vârful Pietrosului, 2303 m si cuprinde vârfurile si crestele care se încadreaza între aceste altitudini. Etajul are o suprafata redusa, caracterizat prin prezenta pajistilor primare intercalate cu grohotisuri si zone stâncoase. Acest etaj este foarte sarac în specii cuibaritoare, specii care sunt legate de doua habitate.

l l Habitatul stâncos cu urmatoarele specii cuibaritoare: Prunella collaris, Oenanthe oenanthe, Phoenicurus ochruros .

Dintre aceste trei specii saxofile, brumarita de stânca este o specie stenotop si caracteristica numai pentru acest etaj, acestui habitat de stâncarii de altitudine. Celelalte doua specii, pietrarul sur si codrosul de munte sunt legate de locurile stâncoase, pietroase indiferent de altitudinea locului, de la ses pâna la etajul alpin. Codrosul de munte cuibareste în constructii izolate, cabane stânci, baraci, dar el populeaza si diferitele asezari omenesti, sate, periferiile oraselor.

l l Habitatul înierbat format din niste enclave de terenuri cu vegetatie ierboasa situate între grohotisuri si stâncarii. Sunt identificate doua specii cuibaritoare într-un efectiv foarte redus: Anthus spinoletta, Alauda arvensis .

Aceste doua specii se gasesc si în etajul inferior, unde populatiile au o abundenta mult mai mare.

Etajul alpin este frecventat si de alte specii de pasari cuibaritoare în etajele inferioare care vin pentru procurarea hranei, spre exemplu rapitoarele, Aquila chrysaetos, Accipiter nisus , Accipiter gentilis , Falco tinnunculus si Corvus corax . De asemenea, multe specii de pasari nu ocolesc zona alpina în timpul pasajului de toamna. Exista multe observatii chiar despre pasajul passeriformelor în aceasta zona, ca Fringilla coelebs , Motacilla alba si mai ales despre rapitoare, Circus cyaneus, C. pygargus, Buteo buteo (Béres, 1969).

l Etajul subalpin , ocupa majoritatea golurilor de munte între etajul alpin si limita superioara a padurilor. Acest etaj ofera conditii ecologice mult mai variate si mult mai prielnice decât etajul alpin. Aceasta motiveaza numarul populatiilor de pasari cuibaritoare, care este considerabil mai mare si cu abundenta ridicata. Aici apar deja plantele lemnoase, formate din desisuri de jneapan, de ienupar, locuri umede, lacuri, izvoare, pâraie, iar ecotonul - zona de contact între etajul subalpin si boreal (jnepenis dens cu arbori razleti de molid) - este un brâu destul de lat (100-150 m). Acest ecoton ofera conditii ecologice favorabile si pentru specii arborescente si pentru specii legate de tufisuri dese. Potentialul trofic substantial este mai bogat, în primul rând prezenta plantelor producatoare de bace ca afinul ( Vaccinium myrtilus L.), merisorul ( V. vitis-idea L.) si ienuperul. Fauna de nevertebrate este, de asemenea, mult mai variata si cu abundenta ridicata datorita climatului mai dulce, a mai multor ascunzisuri si a vegetatiei luxuriante.

În acest etaj se diferentiaza cinci habitate sau sinusuri aviene care se prezinta în continuare.

l l Tufisurile subalpine formate din jneapan, ienupar, smirdar, afin, merisor, iar în locurile umede aninul verde. În tufisurile subalpine cuibaresc noua specii: Tetrao tetrix, Cuculus canorus, Turdus torquatus, Saxicola rubetra, Sylvia curruca, Phyloscopus trochilus, Phyloscopus collybita, Prunella modularis, Lanius collurio .

Specia caracteristica tufisurilor subalpine este cocosul de mesteacan, specie care nici în perioada de iarna nu paraseste jnepenisul si etajul subalpin.

În desisurile de jneapan, populatia cu cea mai mare abundenta este brumarita de padure, însotita de pitulicea mica, pitulicea fluieratoare, mierla gulerata, cucul, care paraziteaza cuiburile pasarilor amintite. Speciile de maracinar mare si silvia mica sunt specii rar cuibaritoare în acest etaj ca si sfrânciocul rosu.

l l Terenurile înierbate sunt populate în abundenta maxima cu Anthus spinoletta , cu o populatie redusa de Alauda arvensis , si în cazuri izolate de Perdix perdix .

l l Ecotonul reprezinta zona de trecere între padurile de limita si jnepenisurile cu molizi razleti. În partea inferioara a etajului, în ecotonul dintre etajul subalpin si cel boreal numarul populatiilor creste simtitor, completând lista cu specii arboricole, ca sturzul de vâsc. Speciile care cuibaresc în aceasta zona de contact alaturi de speciile enumerate sunt urmatoarele: Columba palumbus, Garrulus glandarius, Nucifraga caryocatactes, Corvus c. cornix, Corvus corax, Parus montanus, Parus ater, Parus cristatus, Troglodytes troglodytes, Turdus viscivorus, Eritacus rubecula, Sylvia atricapilla, Fringilla coelebs, Carduelis spinus, Pyrrhula pyrrhula, Loxia curvirostra .

l l Grohotisuri si stâncarii. Pe terenurile cu grohotisuri si la stâncarii apar cinci populatii saxatile ca Monticola saxatilis , Oenanthe oenanthe , Phoenicurus ochruros , Falco tinnunculus , iar în anul 1993 a cuibarit si o pereche de Falco peregrinus .

l l Zonele umede (izvoare, pâraie, lacuri) permit infiltrarea speciilor care într-o anumita masura sunt legate de mediul acvatic ca: Cinclus cinclus , Actitis hypoleucos , Motacilla alba , Motacilla alba . Aceste populatii nu sunt legate de altitudine, ci de mediul acvatic si chiar în zonele inferioare cu conditii ecologice mai favorabile au o abundenta mult mai mare.

Unii autori (Radu, 1967, 1973) includ în avifauna etajelor alpin si subalpin ca specii cuibaritoare Aquila chrysaëtos si Corvus corax . Cercetarile ulterioare nu au confirmat aceasta ipoteza, deoarece aceste specii au fost gasite cuibarind în etajele forestiere având cuiburile plasate pe arbori seculari (mai mult pe brad), dar nicidecum pe stânci! (Béres, 2000)

Acest etaj în mod sistematic este frecventat de pasari rapitoare care gasesc un potential trofic în aceste goluri de munte ca Aquila chrysaëtos , Circaetus gallicus , Buteo buteo , Accipiter gentilis , Accipiter nisus . În perioada postnuptiala se poate constata un “pasaj trofic”, din etajele inferioare (nemoral, boreal), spre golurile de munte, folosindu-se potentialul trofic existent în acest landsaft (bace, seminte, insecte) ca: cocosii de munte, sturzii, mierlele, silviile, pitigoii, ciocanitoarele, care sunt urmarite de pasarile rapitoare.

În timpul pasajului de toamna peste creasta principala a Muntilor Rodnei orientata est-vest, trec stoluri de pasari dinspre nord spre sud. În perioadele serotinale-automnale au fost identificate 52 specii (Tab. 11), fapt care dovedeste importanta ornitologica ale acestor etaje si în afara perioadei de nidificare.

Tabelul 2.1 - Lista speciilor de pasari observate în etajele subalpine si alpine în lunile IX-X

(Birds occurrence on subalpine and alpine zones)

Nr. crt.	Denumirea speciei	Altitudinea maxima	Frecventa / Nr. observatiilor
•	Aquila chrysaëtos	2 000	3
•	Aquila sp.	1 500	1
•	Buteo buteo	1 900	f
•	Buteo lagopus	1 800	1
•	Accipiter gentilis	2 000	3
•	Accipiter nisus	2 100	ff.
•	Falco tinnunculus	2 000	ff.
•	Falco sp.	1 700	1 (suspect de peregrinus)
•	Tetrao urogallus	1 700	2
•	Bonasa bonasia	1 550	1
•	Perdix perdix	2 000	2
•	Gallinago sp.	1 800	1
•	Columba palumbus	1 850	2
•	Asio otus	1 550	1
•	Picus canus	1 800	2
•	Dryocopus martius	1 600	1
•	Dendrocopos leucotos	1 600	1
•	Alauda arvensis	1 600	1
•	Delichon urbica	1 650	2
•	Motacilla alba	1 800	2
•	Motacilla cinerea	1 500	1
•	Bombycilla garrulus	1 950	1
•	Cinclus cinclus	1 650	2
•	Anthus spinoletta	2 000	ff (mai ales în IX)
•	Troglodytes troglodytes	1 700	f
•	Prunella collaris	2 300	f (în locuri specifice)
•	Prunella modularis	1 800	f
•	Phylloscopus collybita	1 900	f
•	Regulus regulus	1 600	f
•	Phoecicurus ochruros	2 303	ff
•	Erithacus rubecula	1 800	2
•	Turdus viscivorus	1 700	f
•	Turdus pilaris	1 950	ff (numai în luna X)
•	Turdus merula	1 750	1
•	Turdus torquatus	1 950	ff
•	Aegithalus caudatus	1 800	1
•	Parus cristatus	1 700	3
•	Parus major	1 950	4
•	Parus montanus	1 800	1
•	Parus ater	1 800	ff
•	Certhia familiaris	1 600	1
•	Fringilla coelebs	1 950	ff
•	Carduelis chloris	1 800	1
•	Carduelis carduelis	1 700	1
•	Carduelis spinus	1 900	ff
•	Coccosthraustes coccosthraustes	1 600	1
•	Loxia curvirostra	1 950	ff
•	Pyrrhula pyrrhula	1 900	3
•	Garrulus glandarius	1 600	3
•	Nucifraga caryocatactes	1 800	ff (în oct. mai rar)
•	Corvus corone cornix	1 500	1
•	Corvus corax	2 000	f

Legenda:

1, 2, 3, 4 – reprezinta numarul observatiilor; ff – foarte frecvent; f - frecvent

Primavara nu se poate constata acest pasaj în sens invers, sud-nord. Populatiile de pasari cuibaritoare se infiltreaza încet, prin vaile principale ale masivului, viteza de înaintare depinzând direct de factorii meteorologici. În perioada de iarna populatia fidela etajului subalpin este Tetrao tetrix , insular Perdix perdix . Partile inferioare ale zonei de contact cu molidisul sunt vizitate sporadic de Parus cristatus , P. montanus , P. ater si Loxia curvirostra .

l Avifauna molidisurilor . Subetajul montan superior (1100-1500 m), este individualizat prin prezenta exclusiva a padurilor boreale de molid (Coldea, 1990). În Rezervatia Biosferei Pietrosul Rodnei molidisurile formeaza un brâu lat, limitele variaza dupa expozitii si dupa configuratia terenului. Padurile de molid pure sunt monotone din care arbustii lipsesc. Totusi în incinta rezervatiei sunt teritorii cu doborâturi de vânt, unde regenerarea naturala formeaza desisuri de molizi tineri, liziere, creând habitate mai diversificate, care permit instalarea speciilor de pasari caracteristice pentru tufisuri, pentru paduri rare, sau specifice padurilor de amestec cu fag. La fel, în zona de limita cu subarboret de jneapan, ornitofauna este mai variata, decât în interiorul padurii.

În continuare se prezinta cele 43 de specii cuibaritoare depistate în molidisurile rezervatiei (Béres, 2000). Aquila chrysaëtos, Buteo buteo, Accipiter nisus, Accipiter gentilis, Tetrao urogallus, Bonasa bonasia, Scolopax rusticola, Columba palumbus, Cuculus canorus, Asio otus, Aegolius funereus, Glaucidum passerinum, Strix uralensis, Dryocopus martius, Dendrocopos major, Picoides tricatylus, Garrulus glandarius, Nucifraga caryocatactes, Corvus corax, Parus montanus, Parus cristatus, Parus ater, Aegithalos caudatus, Sitta europaea, Certhia familiaris, Troglodytes troglodytes, Turdus torquatus, Turdus merula, Turdus viscivorus, Turdus philomelos, Sylvia curruca, Sylvia atricapilla, Phylloscopus collybita, Phylloscopus trochilus, Erithacus rubecula, Regulus regulus, Regulus ignicapillus, Prunella modularis, Fringilla coelebs, Carduelis spinus, Carduelis chloris, Loxia curvirostra, Pyrrhula pyrrhula .

Aceste 43 specii pot fi clasificate în trei grupe: l Specii indicatoare pentru acest ecosistem; l Specii cu valenta ecologica mai larga si raspândite relativ uniform în toate tipurile de paduri; l Specii cu afinitati evidente fata de padurile de foioase, dar care în efective reduse cuibaresc si în molidisuri (Béres, 2000).

În prima grupa sunt incluse 17 specii care sunt indicatoare pentru acest ecosistem, în sensul ca ele cuibaresc exclusiv aici, aratând o foarte accentuata predilectie fata de padurile de rasinoase. Speciile respective sunt: Tetrao urogallus, Scolopax rusticola, Aegolius funereus, Glaucidum passerinum, Dryocopus martius, Picoides tridactylus, Nucifraga caryocatactes, Parus montanus, Parus cristatus, Parus ater, Turdus torquatus, Phylloscopus trochiulus, Regulus regulus, Regulus ignicapillus, Carduelis spinus, Loxia curvirostra, Pyrrhula pyrrhula .

Dintre aceste specii caracteristice molidisurilor 14 (82,4 %) sunt sedentare, iar patru (17,6 %) reprezinta oaspeti de vara. m ajoritatea populatiilor speciilor sedentare nu parasesc padurile boreale, nici în iernile cele mai aspre. Aceste populatii apartin speciilor Tetrao urogallus, Glaucidum passerinum, Aegolius funereus, Dryocopus martius, Picoides tridactylus, Parus cristatus, Regulus regulus . Anumite populatii fac mici deplasari verticale sezoniere spre vaile depresiunii. Aceste populatii apartin speciilor: Parus ater, Regulus ignicapillus, Carduelis spinus, Pyrrhula pyrrhula .

Se impune a preciza ca în literatura de specialitate (Munteanu, 2000) specia Scolopax rusticola nu figureaza între speciile indicatoare pentru molidisuri, în schimb Bonasa bonasia este inclusa în aceasta categorie (Radu, 1967). Este posibil ca aceasta afirmatie sa fie valabila pentru alte zone, însa pentru Maramures cercetarile noastre nu au confirmat acest lucru.

Scolopax rusticola a fost gasit cuibarind atât în Rezervatia Pietrosului cât si în alte zone ale Muntilor Rodnei si în Muntii Maramuresului numai în padurile de limita în locuri cu exces de umiditate, însa Bonasa bonasia a fost observata în toate tipurile de paduri de la gorunete, pâna la molidisurile de limita, unde exista subarboret bine dezvoltat. Densitatea cea mai mare a fost înregistrata în padurile de amestec (900-1000 de metri) cu multe tufe de alun.

Grupa doua cuprinde specii raspândite relativ uniform în toate tipurile de paduri, dupa cum urmeaza: Accipiter gentilis, Accipiter nisus, Buteo buteo, Bonasa bonasia, Cuculus canorus, Asio otus, Strix aluco, Dendrocopus major, Columba palumbus, Corvus corax, Certhia familiaris, Troglodytes troglodytes, Erithacus rubecula, Turdus philomelos, Turdus viscivorus, Phyllocopus collybita, Prunella modularis, Fringilla coelebs.

Grupa treia contine specii cu afinitati evidente fata de padurile de foioase, dar care în efective reduse cuibaresc si în molidisuri. Aceste specii sunt: Garrulus glandarius, Sitta europaea, Aeghithalos caudatus, Turdus merula, Sylvia atricapilla, Sylvia curruca, Carduelis chloris .

La aceasta lista se mai adauga patru specii prezente si în padurile de molid. Aceste specii sunt: Actitis hypoleucos, Cinclus cinclus, Motacilla cinerea, Motacilla alba . Prezenta lor este azonala, nu este legata de padure ori de habitatul acvatic. Cele patru populatii cuibaresc lânga pâraiele r ezervatiei ajungând în lungul lor pâna în etajul subalpin asa cum a fost mentionat în capitolul precedent.

Din punct de vedere al dinamicii lor sezoniere, cele 43 de specii se repartizeaza astfel: 27 (62,8 %) sedentare, 16 (37,2 %) oaspeti de vara. Între speciile sedentare sunt incluse si populatiile care în sezonul rece partial sau în întregime se retrag din padurile de molid, dar nu parasesc zona ci fac numai o migratie pe verticala.

Referitor la caracterizarea ornitocenozei padurilor de conifere este de remarcat, ca datorita monotoniei acestui etaj si a bazei trofice sarace pentru anumite grupe de pasari, numarul speciilor este mai redus, iar abundenta indivizilor este modesta, 340-360 perechi la 100 de hectare. Munteanu (1970, 2000) în bazinul montan al Bistritei la 20 de populatii a gasit 346 perechi la o suprafata identica. Specia dominanta în r ezervatie este Fringilla coelebs cu 60-70 perechi/100 ha (Béres, 2000), pâna când Munteanu (1976, 2000) în bazinul Bistritei plaseaza Parus ater pe primul loc ca specie dominanta cu 78 perechi, urmat de Fringilla coelebs cu 36 perechi/100 ha.

l Avifauna padurilor de amestec . î n r ezervatia Pietrosul Rodnei subetajul montan mijlociu (750-1100 m) se caracterizeaza prin prezenta padurilor de amestec, fag cu brad si fag cu molid. În partea superioara a subetajului, fagul este înlocuit de paltin de munte, scorus în locuri accidentate cu mesteacanul. Frecvent în multe locuri molidul este înlocuit de brad ( Abies alba ). Aceasta structura heterogena a padurilor de amestec, contribuie la diversificarea avifaunei din punct de vedere calitativ, de numarul populatiilor prezente în perioada de cuibarire dar si din punct de vedere cantitativ în sensul ca populatiile au o abundenta mult mai ridicata. În padurile de amestec au fost identificate în perioada de nidificare urmatoarele 49 specii cuibaritoare: Aquila chrysaetos, Buteo buteo, Accipiter gentilis, Accipiter nisus, Bonasa bonasia, Columba palumbus, Columba oenas, Asio otus, Strix aluco, Strix uralensis, Cuculus canorus, Dryocopus martius, Dendrocopus major, Dendrocopos leucotos, Picus canus, Lulula arborea, Garrulus glandarius, Nucifraga caryocatactes, Corvus corax, Parus montanus, Parus palustris, Parus ater, Parus major, Aegithalos caudatus, Sitta europaea, Certhia familiaris, Troglodytes troglodytes, Turdus pilaris, Turdus philomelos, Turdus torquatus, Turdus merula, Turdus viscivorus, Sylvia curruca, Sylvia atricapilla, Phylloscopus collybita, Phylloscopus trochilus, Erithacus rubecula, Regulus regulus, Regulus ignicapillus, Prunella modularis, Anthus trivialis, Muscicapa striata, Ficedula albicollis, Fringilla coelebs, Carduelis carduelis, Carduelis chloris, Loxia curvirostra, Pyrrhula pyrrhula, Coccothraustes coccothraustes .

La aceste specii prezente în padurile de amestec se adauga patru specii care nu sunt legate de padure ci de mediul acvatic: Actitis hypoleucos, Cinclus cinclus, Motacilla cinerea si Motacilla alba .

Analizând lista speciilor depistate, se poate afirma, ca dupa afinitatile lor biotice ele apartin în trei categorii si anume:

l l Specii caracteristice molidisurilor: Dryocopus martius , Nucifraga caryocatactes , Parus montanus , Parus ater , Turdus torquatus , Regulus regulus , Regulus ignicapillus . De remarcat ca totusi lipsesc unele specii stenobionte de molidis ca: Tetrao urogallus , Picoides tridactylus , Glaucidum passerinum , Aegolius funereus , Carduelis spinus .

l l Specii caracteristice pentru fagete: Dendrocopos leucotos, Picus canus, Parus palustris, Ficedula albicollis, Coccothrausthes coocothrausthes .

l l Specii eurobionte, care sunt prezente în toate etajele forestiere ca: Buteo buteo, Accipiter gentilis, Accipiter nisus, Cuculus canorus, Strix aluco, Garrulus glandarius, Erithacus rubecula, Fringilla coelebs .

Din punct de vedere al dinamicii lor sezoniere cele 49 de specii se clasifica astfel: 30 (61,2 %) sedentare si 19 (38,8 %) oaspeti de vara. În ceea ce priveste dinamica speciilor sedentare în sezonul rece, situatia este similara cu cea a populatiilor de pasari sedentare în etajul boreal, ele facând o deplasare sezoniera remarcabila spre zona depresionara a Maramuresului.

Caracterizând avifauna padurilor de amestec se poate trage concluzia ca heterogenitatea padurilor de amestec se reflecta si în structura calitativa si cantitativa a avifaunei. Numarul speciilor este mai mare, apar o serie de specii caracteristice fagetelor, ca Dendrocopos leucotos, Ficedula albicollis, Muscicapa striata etc., iar abundenta este dubla fata de aceea din molidisuri. Dupa cercetarile din Pietrosul (Béres si Ardelean, 2000) într-o parcela de padure de amestec s-au gasit 502 perechi de pasari la 100 ha, în timp ce Munteanu (1970, 2000) în valea Bistritei a observat 640 de perechi de pasari la 100 hectare.

În etajele forestiere, densitatile maxime se observa în liziere, în raristi, la marginea poienilor si în plantatii. Pe verticala, populatiile clocitoare se repartizeaza în patru straturi, corespunzatoare coroanei arborilor, trunchiurilor, subarboretului si solului.

În avifauna Rezervatiei Biosferei Pietrosul Rodnei se mai pot diferentia doua habitate, cu o importanta faunistica mai redusa: habitatul umed si habitatul atropogen.

Habitatul umed cuprinde cursurile de apa (pâraiele pâna la izvoare), lacurile alpine si mici suprafete mlastinoase. Acest habitat este populat în perioada de cuibarit de populatii de pasari ale speciilor: Actitis hypoleucos, Cinclus cinclus, Motacilla cinerea, M. alba . Aceste specii populeaza cursurile de apa, pâna la izvoarele lor, trecând prin toate etajele de vegetatie tratate în aceasta lucrare, ajungând la limita etajului subalpin. Trei specii sunt oaspeti de vara iar Cinclus cinclus specie sedentar-migratoare care coboara lânga râurile mai mari ale Maramuresului ca Viseu, Iza, Tisa unde ierneaza în zonele neînghetate ale acestor râuri.

În pasajul postnuptial lacurile sunt frecventate de Anas platyrhynchos , iar primavara, pe pâraiele Izvorul Dragos, Repedea si Pietroasa sunt frecventate de stoluri mici de Anas qurquedula .

Habitatul antropogen are o importanta foarte redusa si se rezuma la niste constructii aflate în rezervatie ca statia meteorologica în caldarea Iezer, la 1780 m altitudine cu anexele, c asa l aborator la 1300 m în fata Pietrosului si cantonul silvic Izvorul Dragos la 750 m altitudine. Pe aceste constructii cuibaresc câteva perechi de Hirundo rustica , Delichon urbica si Phoenicurus ochruros .

3. Dinamica sezoniera

(Season dynamics)

Deplasarea sezoniera a populatiilor de pasari începe imediat dupa terminarea cuibaritului care poate fi considerata ca o hoinarire postnuptiala cu scop trofic. Unele populatii coboara din etajele forestiere spre terenuri agricole, cultivate asa cum e cazul columbidelor si a mai multor specii de fringilide. Totdeauna, aceste populatii sunt urmarite de rapitoare ca uliul porumbar si uliul pasarar iar alte specii, la sfârsitul verii, începutul toamnei fac o deplasare verticala inversa, din etajele inferioare spre golurile de munte; aceste specii sunt Tetrao urogallus, Turdus sp. , care sunt consumatoare de bace, seminte si insecte. Pentru exemplificarea acestui fenomen a fost întocmit tabelul nr. 11 cu speciile de pasari care în perioada respectiva au fost depistate la altitudini mari (1500-2303 m), specificând pentru altitudinea maxima si frecventa.

Pasajul propriu-zis începe cu retragerea populatiilor oaspeti de vara din zonele de mare altitudine spre vaile din partea depresionara a Maramuresului. Aceasta migrare se continua pâna la începutul iernii. La sfârsitul lunii octombrie speciile considerate sedentare ( Pyrrhula pyrrhula, Carduelis spinus, Regulus regulus, R. ignicapillus ) parasesc Rezervatia ajungând în Depresiunea Maramuresului, unde ierneaza. În aceasta perioada exemplarele stationare sunt completate cu populatii nordice, oaspeti de iarna sau indivizi de pasaj. Nu este exclus ca iarna sa aiba loc o veritabila înlocuire de populatii, fapt ce ar putea fi dovedit numai prin inelari numeroase.

Datorita pozitiei geografice a crestei principale a Muntilor Rodnei, est-vest, aceste locuri nu sunt ocolite de stolurile de pasari în pasaj. Dintre speciile în pasaj se mentioneaza Fringilla coelebs, Motacilla alba, Hirundo rustica, Accipiter nisus, A. gentilis, Buteo buteo, Circus cyaneus, C. pygargus, Aquila sp. (Béres, 1969).

În perioada de iarna, în zona subalpina singura specie care este fidela arealului de cuibarit este Tetrao tetrix , care ierneaza în jnepenis. În padurile de molid ramân si în perioada hibernala unele populatii, caracteristice pentru padurile boreale ca Tetrao urogallus, Aegolius funereus, Glaucidum passerinum, Dryocopus martius, Picoides tridactylus, Parus cristatus . Alte specii considerate sedentare ca Parus ater, Regulus regulus, Regulus ignicapillus, Loxia curvirostra , efectueaza atât mici, cât si mai mari deplasari verticale, în functie de conditiile meteorologice si de potentialul trofic din zona si din iarna respectiva. În padurile de amestec, numarul speciilor care ierneaza sunt mai mari datorita conditiilor ecologice si potentialului trofic mai favorabile.

Acest studiu, desi efectuat timp de patru decenii dupa parerile noastre nu este complet - arata totusi bogatia avifaunistica a Rezervatiei Biosferei Pietrosul Rodnei, biodiversitatea ridicata al acestui teritoriu. Protejarea acestei rezervatii este necesara si foarte benefica. Facând studii comparative, în primul rând în etajele alpine si subalpine, cu alte zone similare neprotejate din Muntii Rodnei, unde pasunatul nu este interzis si turismul nu este dirijat, rezulta diferente foarte semnificative între cele doua situatii.

În aceste habitate pasarile cuibaresc pe sol, în iarba, sub tufele de jneapan si ienuper, pe arbori sau între stânci. Cuiburile sunt periclitate de turme de oi prin calcare si prin distrugerea pontelor de om si de câinii care urmaresc aceste turme. De asemenea, un turism intensiv nu este benefic pentru avifauna locala. Prin masurile de ocrotire în cadrul rezervatiei s-a mentinut o micropopulatie de Tetrao tetrix , iar numarul locurilor de rotit la Tetrao urogallus sunt mult mai numeroase si nu sunt deranjate ca în zonele învecinate. La sitarul Scolopax rusticola s-a mentinut o populatie cuibaritoare viabila, dar si la celelalte specii de pasari ca Anthus spinoletta , Oenanthe oenanthe , Alauda arvensis se constata o abundenta mai ridicata decât în alte parti ale masivului.

Prin constituirea Parcului National Muntii Rodnei care include si Rezervatia Biosferei Pietrosul Rodnei pe 6415 ha precum si mai multe rezervatii stiintifice, bine pazite si cercetate, este posibila salvarea bogatei biodiversitati floristice si faunistice din zona geografica respectiva.

Bibliografie

*1897-1913: Madárvonulás Magyarországban . “Aquila”. Anuar. Institutul Ornitologic, Budapesta, T. VI-XX

**Situatia regasarilor de pasari inelate în România si a pasarilor straine negasite în România, communicate Centralei Ornitologice Române în anii 1972-1974

1976: Institutul de Cercetare pentru Protectia Plantelor, Bucuresti, p. 15

Ardelean, G. si Béres, I. 2000: Fauna de vertebrate a Maramuresului , Ed. Dacia, Cluj-Napoca, p. 117-283

Béres, I . 1960: Ornithological observations in the Máramaros – Aquila , Tom 67-68, 1960-1961, p. 238-240, 262-263

Béres, I. 1964: Ornithological observation in the Maramaros and the Rodna Mountains – Madártani megfigyelések Máramarosban és a Radnai Havasokba . “Aquilla”, Tom. 69-70 (1962-1963), Budapest, p. 276-277

Béres, I. 1969: Observatii asupra repartizarii verticale a pasarilor în zona alpina a Muntilor Rodnei în perioada automnala (sept. – oct.) . Ses. Com. St. n at., Ed. Directia Muzeelor, Bucuresti, p. 198-206

Béres, I. 1977: Avifauna cinegetica a Depresiunii Maramuresului si problemele ei ecologice . Anuarul Muz. Jud. Maramures, Baia Mare, Marmatia nr. 3, p. 242-254.

Béres, I. 1977: Conservarea ornitofaunei judetului Maramures. Concluzii si propuneri . A 5-a Ses. Com. St. Acad. Rom., Cluj-Napoca, p. 120-130

Béres, I. 1978: Contributii la cunoasterea ornitofaunei Depresiunii Maramuresului . An. Muz. Jud. Maramures, Baia Mare, Marmatia, Nr. 4, p. 391-426

Béres, I. 1997: Importanta rezervatiei Pietrosul Rodnei pentru zona cinegetica a Maramuresului . Acta Cinegetica Romaniae, Bucuresti, Ed. Aldus, p. 46-51

Béres, I. 2000: Consideratii generale asupra ornitofaunei actuale din Carpatii Orientali Maramureseni . Naturalia, Studii si Cercetari, Pitesti, Tom. 4-5, p. 165-174

Béres, I. 1999: Ornitocenozele etajelor alpine si subalpine din Muntii Rodnei . Analele Banatului Timisoara, Nr. 4, p. 353-366

Béres, I. et Chereches, D. 1999: Galiformele (Galliformes) din Maramures . Naturalia, Studii si Cercetari, Pitesti, Tom. 4-5, p. 155-162

Béres, I. , Ardelean, G. 2000: The bird fauna of the Pietros Biosphere Reserve of the Rodnei Mountains , Romania – Ornis Hung. Budapest, 10:211-217

Catuneanu, I., Pascovschi, S. 1960: Avifauna alpina a Carpatilor Românesti . Natura, Bucuresti, Ed. Soc. St. Nat, Geografie Nr. 5

Ciochia, V. 1994: Pasarile clocitoare din România , Ed. Stiintifica, Bucuresti, 1994, 385 p.

Coldea, Gh. 1990: Muntii Rodnei – Studiu geobotanic , Ed. Academiei, Bucuresti

Filipascu, Al . 1959: Contributii la cunoasterea avifaunei Muntilor Rodnei , Teza de s tat, Cluj

Filipascu, Al. 1961: Avifauna cinegetica a Masivului Ineu . Vânat. Pesc. Sp., An. XIV, Nr. 7, p. 12-13

Filipascu, Al . 1964: A csiz mint a Máramarosi és a Rodnai Havasok fészkelo madara. (The Siskin breeding on the Máramaros and Rodna Mountains). “Aquila”, Tom. 69-70, 1962-1963, p. 205-207

Filipascu, Al . 1966: Contributions a la connaissance de l'avifauna de la région Sud-Est des Monts Rodna (masiv Ineu). Trav. Mus. Hist. Nat. “Gr. Antipa”, Bucuresti, Vol. VI, p. 275-318

Filipascu, Al. 1970: Contributii la cunoasterea avifaunei Maramureului . Rev. Muz., Vol. VII, Nr. 5, p. 429-430

Hanák, J. 1848: Természetrajz vagyis állat növény ásványországnak rendszeres leirása. I. Kötet, Emlösök – Madarak, Budapest (Reeditat 1853)

Hanák, K.J. 1853: Az emlösök és madarak képes természetrajz, vagy azoknak természetu képekkel ellátott rendszeres leirása , Budapest

Munteanu, D. 1970: Cercetari asupra populatiilor de pasari din bazinul Bistritei , III, Paduri mixte de conifere si de foioase. Lucrari St. Statiunea "Stejarul", 3, p. 341-345

Munteanu, D . 1974: Analiza zoogeografica a avifaunei României . “Nymphaea” Muz. Tarii Crisurilor, Oradea, p. 27-70

Munteanu, D . 2000: Avifauna Bazinului Montan al Bistritei Moldovenesti , Ed. Alma-Mater, Cluj-Napoca, p. 1-250

Pascovschi, S. 1958: Cercetari sovietice asupra faunei ornitologice din Carpati . Anal. rom.-sov., Seria Biol. 1958/1

Petrescu, A. et Béres, I. 1997: Ornithological remarks in the Basins of Iza and Sapânta and the Biosphere Reserve Pietrosul Rodnei, Maramures (România), in 1995-1995 . Trav. Mus. Natl. Hist. Nat. “Grigore Antipa”, Vol. XXXIX, p. 379-400

Radu, D. 1967: Pasarile din Carpati , Edit. Acad. Româna, Bucuresti, p. 1-176

Radu, D. 1973: Etajele ornitologice ale României . Studii si Comunicari. Muz. Jud. St. Nat. Bacau, p. 287-324

Wéber, P., Munteanu, D., Papadopol, A. 1994: Atlasul provizoriu al pasarilor din România , Edit. Societatea Ornitologica Româna, Medias, p. 3-148

4 Inventarul stiintific al mamiferelor din Rezervatia Biosferei Pietrosul Rodnei

Istoricul cercetarii . Fauna de mamifere a Rezervatiei Biosferei Pietrosul Rodnei a fost temeinic cercetata. La mamifere mari, cu interes cinegetic, sunt foarte multe date obtinute prin cercetare, Béres (1998) si din evidentele silvice (evaluarea vânatului, O.S. Borsa). La mamifere mici, insectivore, rozatoare, s-au efectuat cercetari sistematice prin recoltare cu capcane de Wagner (1974), când au fost capturate 292 de exemplare, apartinatoare la 17 specii. Acest tip de cercetare au continuat Murariu (1997), Murariu si Radulet (1998), iar la chiroptere au fost obtinute prin comunicare verbala, Radulet si Chis, completând lista faunistica a Rezervatiei (Tab. 12).

Tabelul nr. 4.1 – Lista speciilor de mamifere din Rezervatia Biosferei Pietrosul Rodnei (alfabetic dupa denumirea stiintifica)

(Mammals species)

Nr. crt.	Denumirea stiintifica	Denumirea populara	Denumirea în limba engleza
•	Apodemus agrarius Pallas.	Sobolan de câmp	Striped field mouse
•	Apodemus flavicollis Melchior	Soarece-gulerat	Yellow-necked field mouse
•	Apodemus sylvaticus (L.)	Soarece de padure
•	Arvicola terrestris (L.)	Sobolan de apa	Water vole
•	Canis lupus L.	Lup	Wolf
•	Capreolus capreolus (L.)	Caprioara	Roe deer
•	Cervus elaphus L.	Cerb european	Red deer
•	Clethrionomys glareolus (Schreber)	Soarecele-scurmator de padure	Bank vole
•	Dryomys nitedula Pallas	Pârs de padure cu coada stufoasa	Forest dormouse
•	Felis silvestris Schreber	Pisica salbatica	Wild cat
•	Lepus europaeus Pallas	Iepure de câmp	Hare
•	Lynx lynx L.	Râs	Lynx
•	Marmota marmota L.	Marmota
•	Martes foina (Erxleben)	Jder de piatra	Bech Marten
•	Martes martes (L.)	Jder de copac	Pine Marten
•	Meles meles (L.)	Viezura, bursuc	Badger
•	Microtus agrestis (L.)	Soarecele de pamânt	Field vole
•	Microtus arvalis Pallas	Soarce de câmp	Common vole
•	Microtus nivalis Martins.	Soarece de zapada	Snov vole
•	Muscardinus avellanarius (L.)	Pârs de alun	Commone mormouse
•	Mus musculus L.	Soarece de casa	House mouse
•	Mustela erminea L.	Hermina	Ermine
•	Mustela nivalis (L.)	Nevastuica	Weasel
•	Myotis blythi Tomes.	Liliac comun mic	Lesser mouse eared bat
•	Neomys anomalus Cabrera	Chitcanul de mlastina	Mediterranean water Shrew
•	Neomys fodiens (Pennant.)	Chitcanul de apa	Water Shrew
•	Pitymus subterraneus (De Selys-Longchamp)	Soarecele subpamântean	European pine vole
•	Plecotus auritus (L.)	Liliacul urecheat roscat	Long-cared bat
•	Putorius putorius L.	Dihor comun	Polecat
•	Rhinolophus ferrumequinum (Schreben)	Liliac mare cu potcoava	Greater horseshoe bat
•	Rhinolophus hipposideros Bechstein.	Liliac mic cu potcoava	Lesser horseshoe bat
•	Rupicapra rupicapra L.	Capra neagra	Chamois
•	Sicista betulina Pallas.	Soarece vargat
•	Sciurus vulgaris L.	Veverita	Red squirll
•	Sorex alpinus L.	Chitcan de munte	Alpine Shrew
•	Sorex araneus L.	Chitcan comun	Common Shrew
•	Sorex minutus L.	Chitcan pitic	Lesser Shrew
•	Talpa europaea L.	Cârtita	Common mole
•	Ursus arctos L.	Urs	Brown bear
•	Sus scrofa L.	Mistret	Wild bour
•	Vulpes vulpes	Vulpe	Red fox

I. Distributia speciilor de mamifere pe ordine si familii

I. Ordinul Insectivora

I. Familia Talpidae

1. Talpa europaea . Specie raspândita pâna la etajul subalpin pe terenurile înierbate.

II. Familia Soricidae

2. Sorex araneus . Specie frecventa în Rezervatie. Wagner (1974) captureaza 45 de exemplare, Murariu si Radulet (1998) identifica în patru puncte.

3. Sorex minutus . Prima semnalare în Rezervatie îi apartine lui Wagner (1974). Murariu si Radulet o gaseste în doua statiuni (1998).

4. Sorex alpinus . Specia a fost identificata de Murariu si Radulet (1998) în fauna de mamifere a Rezervatiei.

5. Neomys fodiens . Recoltat de Wagner (1974), Murariu si Radulet (1998), prezenta este sigura.

6. Neomys anomalus . Identificata de Wagner (1974) prin doua exemplare colectate.

II. Ordinul Chiroptera

III. Familia Rhinolophidae

7. Rhinolophus ferrumequinum

8. Rhinolophus hipposideros

IV. f amilia Vespertilionidae

9. Myotis blythi

10. Plecotus auritus

Cele patru specii de chiroptere au fost identificate în zona calcaroasa a Muntilor Rodnei, în marginea Rezervatiei, la pestera de la Iza Izvor, de Chis (manuscris).

III. Ordinul Lagomorpha

V. Familia Leporidae

11. Lepus europaeus . Raspândit în padurile de amestec, dar si în etajul subalpin, cu un efectiv foarte redus (Béres, 1989, 1997).

IV. Ordinul Rodentia

VI. Familia Sciuridae

12. Sciurus vulgaris . Specie raspândita în etajele forestiere pâna la limita lor superioara.

Fig. nr. 14 – Marmote în Rezervatia Biosferei Pietrosul Rodnei

13. Marmota marmota . Specie disparuta din fauna Rezervatiei si a României în secolul al XIX-lea. Date concrete publica Hanak (1848, 1853), când descrie observatiile facute în caldarea Iezerului, în 1844. Rezervatia a fost repopulata în 1973 cu 12 exemplare aduse din Alpii Francezi, astazi efectivul a ajuns la 151 exemplare, dupa evaluarea vânatului (Ocolul silvic Borsa). Marmota este prezenta în etajul subalpin si chiar alpin în caldarile glaciare, ezer, Zanoaga Mare, Fata Pietrosului si Buhaiescu.

VII. Familia Arvicolidae

14. Clethrionomys glareolus . În Rezervatia Biosferei Pietrosul Rodnei Wagner (1974) colecteaza 73 de exemplare din aceasta specie, care reprezinta 25 % din totalul mamiferelor mici capturate. Acest fapt este confirmat si de Murariu si Radulet (1998) cu ocazia cercetarilor efectuate în 1995 si 1996.

15. Arvicola terrestris . Exista o singura data precisa despre prezenta speciei printr-un exemplar capturat de Wagner (1974).

16. Pitymys subterraneus . Wagner gaseste doua exemplare (1974), iar Murariu si Radulet (1998) confirma prezenta speciei în Rezervatie.

17. Microtus nivalis . Dovedirea speciei în Rezervatie revine lui Wagner (1974), cu cele doua exemplare prinse în apropierea vârfului Pietrosul Rodnei. Este o specie relicva glaciara (Popescu si Murariu, 2001).

18. Microtus agrestis . Prezenta soarecelui de pamânt a fost dovedita tot de Wagner (1974) cu exemplare capturate în Rezervatie.

19. Microtus arvalis . Specie cu densitatea cea mai mare în Rezervatia Biosferei Pietrosul Rodnei. Wagner (1974) colecteaza 89 de exemplare de soareci de câmp din toate habitatele existente pâna la etajul alpin, 1800 m altitudine (Popescu si Murariu, 2001). Fapt confirmat de Murariu si Radulet (1998), Ardelean si Béres (2000).

VIII. Familia Muridae

20. Mus musculus . Specie prezenta în Rezervatie. Wagner (1974) colecteaza 11 exemplare.

21. Apodemus agrarius . Prezenta speciei este dovedita prin cele trei exemplare capturate de Wagner (1974).

22. Apodemus flavicollis . Este o specie obisnuita si frecventa în padurile Rezervatiei. Wagner (1974) colecteaza 28 de piese, fapt confirmat si de Murariu si Radulet (1998), Ardelean si Béres (2000), gasindu-se pâna la 1400 m altitudine.

23. Apodemus sylvaticus . Prima semnalare a speciei provine de la Wagner (1974), care colecteaza 19 exemplare în Rezervatie, iar Murariu si Radulet (1998) 16 exemplare, mai mult pe Izvorul lui Dragos, dar sunt piese capturate si din zona subalpina.

IX. Familia Myoxidae

24. Muscardinus avellanarius . Wagner colecteaza trei exemplare în Rezervatie, la fel, confirma prezenta speciei Murariu si Radulet (1998).

25. Dryomis nitedula . Wagner (1974) captureaza 8 exemplare în Rezervatie, fapt care dovedeste prezenta unei populatii viguroase în acest tinut.

X. Familia Dipodidae

26. Sicista betulina . Prima confirmare din Rezervatie apartine lui Murariu (1997), cu capturarea unui exemplar la data de 14.IX.1995 din Fata Pietrosului la altitudinea de 1375 m, care este a patra semnalare a speciei din România. Este o specie relict glaciar, trecut pe “Lista Rosie” a faunei României.

V. Ordinul Artyodactilia

XI. Familia Suidae

27. Sus scrofa . Prezent în Rezervatia Biosferei Pietrosul Rodnei. Toamna si primavara se deplaseaza în etajul subalpin, gol de munte, dupa hrana principala în aceste anotimpuri, bulbi de Croccus si Leucojum .

XII. Familia Cervidae

28. Cervus elaphus . Specie prezenta în Rezervatie. S-au cunoscut cel putin patru locuri de boncanit. Efectivul este în declin datorita braconajului intens.

29. Capreolus capreolus . Capriorul este prezent în Rezervatie mai mult în padurile de amestec, dar sunt observatii si din zona subalpina, alpina (Béres, 1989). Efectivul este modest.

XIII. Familia Bobidae

30. Rupicapra rupicapra . Capra neagra a disparut din Muntii Rodnei si din Rezervatia Biosferei Pietrosul Rodnei în anul 1924 (Almasan, 1983). Între anii 1964-1967 specia a fost readusa din trei masive, Bucegi, Piatra Craiului si Retezat. Au fost eliberati în total 27 de exemplare (Almasan si Nadisan, 1983). Efectivul speciei în 1990 a fost apreciat în Rezervatie la 323 de piese dupa evaluarea vânatului al Ocolului Silvic Borsa. Datorita braconajului intens de dupa 1990, la ultimul recensamânt al efectivului realizat în anul 2003 s-a constatat ca populatia de capra neagra a ajuns în starea critica.

Fig. nr. 15 – Capre negre din Rezervatia Biosferei Pietrosul Rodnei

VI. Ordinul Carnivora

XIV. Familia Canidae

31. Vulpes vulpes . Vulpea este o specie obisnuita în Rezervatie.

32. Canis lupus . În Rezervatie exista un efectiv redus, dar prezenta a fost constatata cu ocazia cercetarilor pe teren.

XV. Familia Ursidae

33. Ursus arctos . Ursul are o populatie constanta în Rezrvatia Biosferei, prezent si în etajul subalpin.

XVI. Familia Mustelidae

34. Meles meles . Bursucul populeaza zonele forestiere ale Rezervatiei, altitudinea cea mai mare de unde a fost semnalat este de 1400 m (Béres, 1997).

35. Mustela nivalis . Specie prezenta în Rezervatie. A fost capturata si la altitudinea de 1370 m, lânga Casa Laborator a Rezrvatiei (Ardelean si Béres, 2000).

36. Mustela ermina . Este o specie frecventa, cu mai multe observatii în etajul subalpin (Béres, 1989).

37. Putorius putorius. Prezent cu un efectiv mai modest, mai multe semnalari provenind din vaile Rezervatiei, precum si în apropierea omului, aciuându-se lânga cabane, cantoane (Ardelean si Béres, 2000).

38. Martes martes . Un mustelid foarte frecvent în padurile Rezervatiei.

39. Martes foina . Specie mai rara, cu o raspândire insulara datorita cerintelor ecologice ale speciei (Béres, 1989).

XVII. Familia Felidae

40. Felis silvestris . Pisica salbatica este prezenta într-un numar mai restrâns, mai mult în partea inferioara a padurilor de amestec, pâna la 1100-1200 m altitudine.

41. Lynx lynx . Râsul are o populatie stabila în Rezervatie. În anul 1994 în urma unei evaluari efectivul a fost apreciat la 7-8 exemplare (Béres, 1997).

Din inventarul mamiferelor mai sus prezentate se desprind urmatoarele: în Rezervatia Biosferei Pietrosul Rodnei sunt identificate pâna în prezent 41 de specii, care reprezinta 73 % din totalul mamiferelor descrise din Mareamures (Ardelean si Béres, 2000).

Cele 41 de specii sunt repartizate în 6 ordine si în 17 familii. Ordinul cel mai bogat în specii este ordinul Rodentia cu 15 specii, urmat de ordinul Carnivora cu 12 specii.

Bogatia faunistica a Rezervatiei Biosferei Pietrosul Rodnei consta si din faptul ca pe acest teritoriu relativ restrâns sunt prezente toate speciile de mamifere mari caracteristice pentru Carpatii Românesti.

Tabelul nr.4.2– Lista rosie a speciilor de mamifere din Rezervatia Biosferei Pietrosul Rodnei

(Mammals red list)

Nr. crt.	Denumirea stiintifica	Lista rosie europeana	Protejate în România în baza Legii 462/2001
Anexa 3	Anexa 4
•	Canis lupus			+
•	Felis silvestris			+
•	Lynx lynx	+	+
•	Muscardinus avellanarius	+
•	Myotis blythi		+
•	Neomys anomalus			+
•	Rhinolophus ferrumequinum	+	+
•	Rhinolophus hipposideros	+	+
•	Sciurus vulgaris	+
•	Sicista betulina	+		+
•	Sorex alpinus			+
•	Ursus arctos*		+	+

Legenda: Anexa 3 – specii de animale a caror conservare necesita desemnarea ariilor speciale de conservare; Anexa 4 – specii de animale care necesita o protectie stricta.

* - specie prioritara

Bibliografie

1968-2003: Evidenta evaluarii vânatului , Ocolul Silvic Borsa

Almasan, H. 1989: Situatia actuala a populatiilor de capra neagra si marmota din Pietrosul Rodnei , Rezervatia Naturala Pietrosul Rodnei la 50 de ani, Ed. Academia R.S.R. Fil. Cluj-Napoca, Comitetul de Cultura si Ed. Soc. Maramures, Baia Mare, p. 136-144

Ardelean, G., Béres, I. 2000: Fauna de vertebrate a Maramuresului , Ed. Dacia, Cluj Napoca, p. 283-314

Béres, I. 1989: Importanta Rezervatiei Biosferei Pietrosul Rodnei pentru conservarea vertebratelor autohtone . A IV-a Conferinta de ecologie I.C.B. Iasi, p. 164

Béres, I. 1997: Importanta Rezervatiei Pietrosul Rodnei pentru zona cinegetica a Maramuresului , Acta Cinegetica Romaniae, Ed. Aldus, Bucuresti, p. 46-51

Murariu, D. 1997: Soarecele de mesteacan (Sicista betulina Pallas 1779) (Rodentia, Zapodidae) în Muntii Rodnei , Trav. Mus. Hist. Nat. “Grigore Antipa”, Bucuresti, Vol. XXXVII, p. 147-157

Murariu, D. si Radulet, N. 1998: Mammalian fauna (Mammalia) from Maramures , Trav. Mus. Hist. Nat. “Grigore Antipa”, Bucuresti, Vol. XL, p. 609-621

Wagner, O.S. 1974: Biogeographische Untersuchungen an Kleinsäuger populationen des Karpatenbeckens , Inaugural Dissertation, Universität des Saarbrücken, p. 1-252

SCIENTIFIC INVENTORY OF HERBACEOUS SPECIES

Inventarul stiintific al speciilor erbacee

Action A.1 Scientific inventory of herbaceous species / habitats from Pietrosul Rodnei Biosphere Reserve

Inventarul stiintific al florei ierbacee si lemnoase din Rezervatia Biosferei Pietrosul Rodnei

(Scientific inventory of herbaceous species / habitats from Pietrosul Rodnei Biosphere Reserve)

Dr. Gh. Coldea

În aceast studiu s-a urmarit inventarierea si clasificarea speciilor vegetale existente în Rezervatia Pietrosul Rodnei dupa criteriul sistematic, al bioformelor si geoelementelor precum si dupa elementele edificatoare ale structurii fitocenozelor, dupa habitatele ocupate de diversele specii si dupa unitatile sintaxonomice prezente pe teritoriul rezervatiei care evidentiaza speciile cu statut special (endemice, rare, ocrotite si vulnerabile) din aceasta zona.

Inventarul floristic al Rezervatiei Pietrosul Rodnei cuprinde 621 de specii vegetale grupate in 263 de genuri si 75 de familii. Acest contingent de specii analizat sub aspectul bioformelor releva ca grupa speciilor hemicriptofite caracteristice pajistilor montane - alpine este net dominanta (62,4%) dupa care urmeaza cu valori mult mai mici geofitele (10%), camefitele (8,4%) si terofitele (6,6%) – care sunt specii predominant tot de pajisti. Celelalte categorii de specii, cu valori si mai mici, - mezofanerofitele (3%), nanofanerofitele (2,4%), megafanerofitele (2,2%) si nano-epifitele (0.3%),sunt specifice comunitatilor lemnoase respectiv padurilor montane si tufarisurilor subalpine.

În cadrul spectrului geoelementelor se constata dominanta elementelor eurasiatice (27.2%), urmate de cele circumpolare (17.6%) si europene (16.3%), ceea ce evidentiaza faptul ca teritoriul cercetat apartine regiunii eurosiberiene. Celelalte grupe de geoelemente - central-europene (9,3%), carpato-balcanice (6,4%), carpatice (5,8%), alpino-carpatice (4,7%), alpino-carpato-balcanice (4,2%), cosmopolite (4,2%), central-european-alpine (1,8%) si endemice (1%) - desi sunt mai slab reprezentate, atesta apartenenta masivului Pietrosul la provincia central – europeana est carpatica.

Harta de vegetatie a rezervatiei reprezinta atât distributia asociatiilor vegetale în rezervatie, cât si distributia speciilor de plante lemnoase si ierboase dominante care edifica aceste asociatii. În perimetrul rezervatiei Pietrosul Rodnei au fost identificate 46 asociatii vegetale încadrate în 21 aliante, 15 ordine si 12 clase de vegetatie Unele dintre aceste asociatii vegetale (îndeosebi cele lemnoase) au o raspândire zonala în rezervatie, ca de exemplu Pulmonario rubrae-Fagetum (paduri de amestec), Hieracio rotundati-Piceetum (padurile de molid) si Rhododendro myrtifolii-Pinetum mugo (tufarisuri de jneapan), ele individualizând deopotriva ecologic si fizionomic pe altitudine actualele etaje de vegetatie: montan mijlociu, montan superior si etajul subalpin din masivul Pietrosul Rodnei.

Un interes stiintific deosebit îl suscita speciile endemice acestei zone. Astfel în Rezervatia Pietrosul Rodnei se gasesc specii endemice locale, specii endemice pentru Muntii Carpati, specii vulnerabile -din Lista Rosie a României- precum si specii amenintate la nivel european -lista IUCN-cum ar fi spre exemplu: Achillea schurii Schultz-Bip, Alopecurus laguriformis (Schur) Tzvelev, Heracleum carpaticum Porc, Silene nivalis (Kit.) Rohrb., Juncus castaneus Sm., Kobresia simpliciscula (Wahlenb.) Mackenzie, Gentiana lutea L., Aquilegia nigricans Baumg., Plantago atrata ssp. carpatica (Pilg.) Soó.

Prin coroborarea datelor corologice referitoare la speciile de plante si sintaxonii din harta de vegetatie a rezervatiei se pot stabili zonele de maxim interes stiintific si zonele cele mai vulnerabile ale rezervatiei pentru care este necesar un plan special de management.

Conspectul floristic din Rezervatia Biosferei Pietrosul Rodnei (6415 ha)

Studiul speciilor vegetale din rezervatie ne poate furniza informatii semnificative asupra conditiilor de mediu specifice acestei zone.

Din punct de vedere al formelor biotice predomina hemicriptofitele (62.4%), celelalte forme biotice fiind mai slab reprezentate ( Diagrama 1 ), fapt ce ne indica ponderea mare a speciilor ierboase între speciile vegetale din rezervatie.

Studiul compozitiei în geoelemente releva o dominanta cu valori relativ apropiate a elementelor eurasiatice (27.2%), circumpolare (17.6%) si europene (16.3%)- celelalte geoelemente fiind mai slab reprezentate, sub 10%. ( Diagrama 2 )-compozi tie specifica zonelor montane.

2. Lista speciilor de plante ierboase din Rezervatia Biosferei Pietrosul Rodnei

Achillea distans ssp. distans Wald et Kit.

Achillea distans ssp. stricta (Koch) Sch.

Achillea lingulata Waldst. et Kit.

Achillea millefolium L.

Achillea schurii Schultz-Bip

Aconitum anthora L.

Aconitum degenii Gayer

Aconitum firmum Reichenb.

Aconitum moldavicum ssp. moldavicum H.

Aconitum moldavicum ssp. simonkaianum G..

Aconitum tauricum Wulfen

Actaea spicata L.

Adenostyles alliariae (Gouan) A. Kerner

Adoxa moschatellina L.

Agrostis canina L.

Agrostis capillaris L.

Agrostis rupestris All.

Agrostis stolonifera L.

Ajuga genevensis L.

Ajuga reptans L.

Alchemilla colorata Buser

Alchemilla flabellata Buser

Alchemilla glabra Neygenf.

Alchemilla glaucescens Wallr.

Alchemilla monticola Opiz

Alchemilla xanthochlora Rothm.

Allium schoenoprasum ssp. sibiricum L.

Allium victorialis L.

Alopecurus laguriformis (Schur) Tzv

Alopecuruspratensis L.

Alyssum repens Baumg.

Anemone narcissiflora L.

Anemone nemorosa L.

Angelica archangelica L.

Angelica sylvestris L.

Antennaria dioica (L.) Gaertner

Anthemis carpatica Willd.

Anthemis macrantha Heuffel

Anthoxanthum alpinum A.et D. Löve

Anthoxanthum odoratum L.

Anthriscus nitida (Wahlenb.) Garcke

Anthyllis vulneraria ssp. alpestris A. et G.

Aquilegia vulgaris L.

Aquilegia nigricans Baumg.

Arabis alpina L.

Arabis hirsuta (L.) Scop.

Arctium tomentosum Miller

Arenaria serpyllifolia L.

Arnica montana L.

Arrhenatherum elatius (L.) Beauv

Artemisia petrosa (Baumg.) Fritsch

Aruncus dioicus Fernald

Asarum europaeum L.

Asplenium adiantum-nigrum L.

Asplenium ruta-muraria L.

Asplenium scolopendrium L.

Asplenium trichomanes L.

Asplenium viride Hudson

Aster alpinus L.

Astragalus alpinus L.

Astragalus australis (L.) Lam.

Astrantia major L.

Athyrium distentifolium Tausch ex Opiz

Athyrium filix-femina (L.) Roth

Avenula pubescens ( Hudson ) Dumort.

Avenula pubescens ssp. laevigata Schur

Avenula versicolor (Vill.) Pilger

Barbarea vulgaris R. Br.

Bartsia alpina L.

Biscutella laevigata L.

Blysmus compressus ( L.) Panzer

Botrychium lunaria (L.) Swartz

Botrychium multifidum S.G. Gmelin

Briza media L.

Bupleurum diversifolium Roch.

Bupleurum falcatum L.

Bupleurum longifolium L.

Calamintha alpina (L.) Lam.

Calamintha clinopodium Bentham.

Calamogrostis arundinacea L.

Calamogrostis varia (Schrader) Host

Calamogrostis villosa (Chaix) J.F. Gm

Callianthemum coriandrifolium Rchb.

Callitriche palustris L.

Campanula abietina Griseb.

Campanula alpina Jacq.

Campanula glomerata L.

Campanula patula L.

Campanula persicifolia L.

Campanula rotundifolia ssp. kladniana

Campanula rotundifolia ssp. polymorpha

Campanula rotundifolia ssp. rotundifolia L.

Campanula serrata (Kit.) Hendrych

Capsella bursa-pastoris (L.) Medicus

Cardamine amara L.

Cardamine amara ssp. opicii Celak

Cardamine flexuosa With.

Cardamine glanduligera O. Schwarz

Cardamine impatiens L.

Cardamine pratensis L.

Cardamine pratensis ssp. rivularis Schur

Cardamine resedifolia L.

Cardaminopsis arenosa (L.) Hayek

Cardaminopsis halleri (L.) Hayek

Carduus glaucinus Holub

Carduus kerneri Simonkai

Carduus personata (L.) Jacq.

Carex atrata L.

Carex atrata ssp. aterrima (Hoppe) Celak

Carex bicolor All.

Carex canescens L.

Carex capillaris L.

Carex curvula All.

Carex digitata L.

Carex echinata Murray

Carex flava L.

Carex fuliginosa Schkuhr

Carex nigra ssp. dacica (Heuff.) Soó

Carex nigra ssp. nigra (L.) Reichnb.

Carex rostrata Stokes

Carex sempervirens Vill.

Carex sylvatica Hudson

Carlina acaulis ssp. acaulis L.

Carlina acaulis ssp. caulescens Sch. et M

Carum carvi L.

Catlha palustris L.

Centaurea carpatica (Porc.) Dostal

Centaurea jacea L.

Centaurea melanocalathia (Borbas) Do.

Centaurea mollis Waldst. et Kit.

Centaurea phrygia L.

Centaurea pinnatifida Schur

Centaurea triumfetti All.

Cerastium alpinum L.

Cerastium arvense L.

Cerastium arvense ssp. calcicolum Borza

Cerastium cerastioides (L.) Britton

Cerastium eriophorum Kit.

Cerastium fontanum Baumg.

Cerastium glomeratum Thuill.

Cerastium lerchenfeldianum Schur

Cerinthe glabra Miller

Chaerophyllum aureum L.

Chaerophyllum hirsutum L.

Chenopodium bonus-henricus L.

Chenopodium glaucum L.

Cicerbita alpina (L.) Wallr.

Circaea alpina L.

Cirsium arvense (L.) Scop.

Cirsium erisithales (Jacq.) Scop.

Cirsium oleraceum (L.) Scop.

Cirsium palustre (L.) Scop.

Cirsium rivulare (Jacq.) All.

Cirsium vulgare (Savi) Ten.

Cirsium waldsteinii Rouy

Coeloglossum viride (L.) Hartman

Cortusa matthioli L.

Corydalis cava (L.) Schw. et Koerte

Corydalis solida Clairv.

Crepis biennis L.

Crepis conyzifolia (Gouan) Kerner

Crepis jacquini Tausch

Crepis paludosa (L.) Moench

Crocus vernus (L.) Hill

Cruciata glabra (L.) Ehrend.

Cuscuta europaea L.

Cynosurus cristatus L.

Cystopteris fragilis(L.) Bernh.

Cystopteris montana (Lam.) Desv.

Cystopteris sudetica A. Braun et M

Dactylis glomerata L.

Dactylorhiza maculata (L.) Soo

Delphinium elatum L.

Deschampsia caespitosa (L.) Beauv.

Deschampsia flexuosa (L.) Trin.

Dianthus carthusianorum L.

Dianthus compactus (Kit.) Heuffel

Dianthus glacialis Haenke

Dianthus tenuifolius Schur

Dianthussuperbus L.

Digitalis grandiflora Miller

Doronicum austriacum Jacq.

Doronicum carpaticum Gris. et Schenk

Doronicum columnae Tem.

Doronicum styriacum (Vill.) Dalla T.

Draba aizoides L.

Draba carinthiaca Hoppe

Dryas octopetala L.

Dryopteris carthusiana (Will.) Fuchs

Dryopteris dilatata (Hoffman) A. Gray

Dryopteris filix-mas (L.) Schott

Echium vulgare L.

Empetrum nigrum ssp. hermaphroditicum

Empetrum nigrum ssp. nigrum L.

Epilobium alpestre (Jacq.) Krocker

Epilobium alsinifolium Vill.

Epilobium anagallidifolium Lam.

Epilobium angustifolium L.

Epilobium montanum L.

Epilobium nutans F.W. Schmidt

Epilobium obscurum Schreber

Epilobium palustre L.

Epipactis atrorubens (Hoffm.) Besser

Equisetum fluviatile L.

Equisetum hyemale L.

Equisetum palustre L.

Erigeron alpinus L.

Erigeron nanus Schur

Erigeron acris L.

Eriophorum latifolium Hoppe

Eriophorum scheuchzeri Hoppe

Eriophorum vaginatum L.

Erysimum wittmannii Zawadzki

Erythronium dens-canis L.

Euphorbia amygdaloides L.

Euphorbia carniolica Jacq.

Euphrasia coerulea Hoppe et Fürnrohr

Euphrasia minima ssp. tatrae Wettst.

Euphrasia rostkoviana Hayne

Euphrasia salisburgensis Funck

Euphrasia stricta Wolff em Host

Festuca airoides Lam.

Festuca drymeia Mert. et Koch

Festuca nigrescens Lam.

Festuca picta Kit.

Festuca porcii Hackel

Festuca pratensis Hudson

Festuca pratensis ssp. appenina De Not

Festuca rubra L.

Festuca rupicola ssp. saxatilis Schur

Festuca versicolor Tausch

Festuca carpatica F.G. Dietr.

Fragaria vesca L.

Galanthus nivalis L.

Galeopsis speciosa Miller

Galeopsis tetrahit ssp. bifida Boenn.

Galeopsis tetrahit ssp. tetrahit L.

Galium anisophlyllum Vill.

Galium mollugo ssp. erectum Symc.

Galium odoratum (L.) Scop.

Galium schultesii Vest

Galium verum L.

Gentiana acaulis L.

Gentiana asclepiadea L.

Gentiana austriaca (A. et J. Kern.) J. H.

Gentiana clusii Perr. et Song.

Gentiana frigida Haenke

Gentiana lutea L.

Gentiana nivalis L.

Gentiana phlogifolia Schott et Kotsch

Gentiana punctata

Gentiana verna L.

Geranium phaeum L.

Geranium pratense L.

Geranium robertianum L.

Geranium sylvaticum L.

Geum allepicum Jacq.

Geum montanum L.

Geum rivale L.

Geum urbanum L.

Gladiolus imbricatus L.

Glyceria plicata (Fries) Fries

Gnaphalium norvegicum Gunn.

Gnaphalium supinum L.

Gnaphalium sylvaticum L.

Gymnadenia conopsea (L.) R. Br.

Gymnocarpium dryopteris (L.) New.

Gymnocarpium robertiananum Hoffm

Helianthemum alpestre (Jacq.) DC

Helianthemum canum (L.) Baumg.

Helianthemum nummularium ssp. Grandif.

Helianthemum nummularium ssp. Nummul.

Helianthemum nummularium ssp. obscurum

Helleborus purpurascens Waldst. et Kit.

Heracleum carpaticum Porc.

Heracleum palmatum Baumg.

Herniaria glabra L.

Hesperis matronalis L.

Hieracium alpinum L.

Hieracium aurantiacum L.

Hieracium bifidum Kit.

Hieracium diaphanoides Lindeb.

Hieracium krasanii Woloszczak

Hieracium lachenallii Gmelin

Hieracium murorum L.

Hieracium nigrescens Willd.

Hieracium pilosella L.

Hieracium pilosum Schleicher

Hieracium porphyriticum Kern.

Hieracium prenanthoides Vill.

Hieracium rohacsense Kit.

Hieracium rotundatum Kit. ex Schultes

Hieracium sudeticum Sternb.

Hieracium umbellatum L.

Hieracium villosum Jacq.

Homogyne alpina (L.) Cass.

Hypericum maculatum Crantz

Hypericum perforatum L.

Hypericum richeri ssp. grisebachii Bo.

Hypochoeris uniflora Vill.

Impatiens noli-tangere L.

Isopyrum thalictroides L.

Jovibara globifera (L.) Parnell

Juncus alpinus Vill.

Juncus castaneus Sm.

Juncus conglomeratus L.

Juncus effusus L.

Juncus trifidus L.

Juncus triglumis L.

Knautia arvensis (L.) Coulter

Knautia longifolia Wald. et Kit.) K.

Kobresia simpliciscula (Wahlenb.) M.

Lamium galeobdolon (L.) Nath.

Lapsana communis L.

Leontodon autumnalis ssp. pratensis

Leontodon croceus Haenke

Leontodon hispidus L.

Leontodon rilaensis (Hayek) Fiinch

Leontopodium alpinum Cass.

Leucanthemum vulgare Lam.

Leucanthemum waldsteinii Pouzar

Ligusticum mutellina (L.) Crantz.

Lilium bulbiferum L.

Lilium martagon L.

Linum catharticum L.

Linum extraaxillare Kit.

Listera cordata (L.) R. Br.

Listera ovata (L.) R. Br.

Lloydia serotina (L.) Reichenb.

Lolium perenne L.

Lotus corniculatus L.

Lunaria rediviva L.

Luzula alpinopilosa (Chaix) Breistr.

Luzula campestris (L.) DC

Luzula spicata (L.) DC.

Luzula sudetica (Willd.) DC.

Luzula sylvatica ( Hudson ) Gaudin

Luzula albida Hoffm.

Lychnis flos-cuculi L.

Lysimachia nemorum L.

Lysimachia nummularia L.

Lythrum salicaria L.

Maianthenum bifolium (L.) Schmidt

Matteuccia sthruthiopteris (L.) Tod.

Melampyrum bihariense Kern.

Melampyrum saxosum Baumg.

Melampyrum sylvaticum L.

Mentha longifolia (L.) Hudson

Mercurialis perennis L.

Millium effusum L.

Minuartia verna (L.) Hiern

Moehringia muscosa L.

Moehringia trinervia (L) Clairv.

Moneses uniflora (L.) A. Gray

Mycelis muralis (L.) Dumort.

Myosotis alpestris F.W. Schmidt

Myosotis caespitosa C.F. Schultz

Myosotis scorpioides L.

Myosotis sylvatica (Ehrh.) Hoffm.

Myricaria germanica (L.) Desv.

Nardus stricta L.

Neottia nidus-avis (L.) Rich.

Onobrychis montana DC

Ononis arvensis L.

Oreochloa disticha (Wulfen) Link.

Orobranche alba Stephan

Orobranche reticulata Wallr.

Orthilia secunda (L.) House

Oxalis acetosella L.

Oxyria digyna (L.) Hill

Oxytropis carpatica Uechtr.

Paris quadrifolia L.

Parnassia palustris L.

Pedicularis exaltata Besser

Pedicularis hacquetii Graf.

Pedicularis oederi Vahl.

Pedicularis verticillata L.

Petasites albus (L.) Gaertner

Petasites hybridus (L.) P. Gaertner

Petasites kablikianus Tausch

Peucedanum oreoselinum (L.) Moen

Phleum alpinum ssp. commutatum Gaud

Phyteuma orbiculare L.

Phyteuma tetramerum Schur

Phyteuma wagneri A. Kerner

Picris hieracioides L.

Pimpinella saxifraga L.

Pinguicula alpina L.

Pinguicula vulgaris L.

Plantago atrata Hoppe

Plantago lanceolata L.

Plantago major L.

Plantago media L.

Platanthera bifolia (L.) Rich.

Poa alpina L.

Poa annua L.

Poa chaixii Vill.

Poa deylii Khrtek et Jirasek

Poa laxa Haenke

Poa media Schur

Poa molinerii Balbis

Poa nemoralis L.

Poa pratensis L.

Poa rehmani (A. et G.) Wolosz.

Poa supina Schrader

Polygala alpestris Reichenb.

Polygala amara L.

Polygala vulgaris L.

Polygonatum verticillatum (L.) All.

Polygonum bistorta L.

Polygonum viviparum L.

Polypodium vulgare L.

Polystichum aculeatum (L.) Roth

Polystichum braunii (Spenner) Fee

Polystichum lonchitis (L.) Roth

Potentilla aurea L.

Potentilla chrysantha ssp.thuringiaca

Potentilla crantzii (Crantz) G. Beck

Potentilla erecta (L.) Räuschel.

Potentilla ternata C. Koch

Prenanthes purpurea L.

Primula elatior (L.) Hill.

Primula leucophylla Pax.

Primula minima L.

Prunella vulgaris L.

Pseudorchis albida (L.) A.et D. Löve

Pteridium aquilinum (L.) Kuhn

Pulmonaria rubra ssp. filarzskyana Jav.

Pulsatilla alba Reichenb.

Pyrola minor L.

Pyrola rotundifolia L.

Ranunculus aconitifolius ssp. Platanifo.

Ranunculus acris L.

Ranunculus carpaticus Herbich

Ranunculus crenatus Waldst. et Kit.

Ranunculus montanus Willd.

Ranunculus nemorosus DC

Ranunculus oreophilus Bieb.

Ranunculus repens L.

Ranunculus sceleratus L.

Ranunculus thora L.

Rhinanthus angustifolius Gmelin

Rhinanthus minor L.

Rhodiola rosea L.

Rumex acetosa L.

Rumex acetosella L.

Rumex alpinus L.

Rumex arifolius L.

Rumex obtusifolius L.

Rumex sanguineus L.

Sagina procumbens L.

Sagina saginoides (L.) Karsten

Salvia glutinosa L.

Salvia pratensis L.

Sanicula europaea L.

Saussurea alpina (L.) DC

Saxifraga adscendens L.

Saxifraga aizoides L.

Saxifraga androsacea L.

Saxifraga bryoides L.

Saxifraga carpathica Reichenb.

Saxifraga hieraciifolia Waldst. et K.

Saxifraga luteo-viridis Schott et K.

Saxifraga moschata Wulfen

Saxifraga oppositifolia L.

Saxifraga paniculata Miller

Saxifraga pedomontana ssp. cymosa (W.

Saxifraga rotundifolia ssp. heucherifolia C.

Saxifraga stellaris L.

Scabiosa lucida ssp. barbata Nyar.

Scleranthus uncinatus Schur

Scorzonera rosea Waldst. et Kit.

Scrophularia laciniata W. et K.

Scrophularia scopolii Hoppe

Sedum alpestre Vill.

Sedum annuum L.

Sedum atratum L.

Sedum hispanicum L.

Sedum telephium ssp. fabaria Koch

Selaginella helvetica (L.) Spring

Selaginella selaginoides (L.) S. et M..

Sempervivum marmoreum Griseb

Sempervivum montanum L.

Senecio carniolicus Willd.

Senecio carpaticus Herb.

Senecio glaberirrimus (Rochel) Sim.

Senecio ovatus B.Meyer et Sch.

Senecio pupposus (Rchb.) Less.

Senecio squalidus L.

Senecio subalpinus Koch

Seseli libanotis (L.) Koch

Sesleria bielzii (Schur)

Sesleria heuflerana Schur

Sesleria rigida ssp. haynaldiana Beldie

Silene alba (Miller) E.H.L. Krause

Silene dioica (L.) Clairv.

Silene dubia Herb.

Silene italica ssp. nemoralis (Wald.et Kit

Silene nivalis (Kit.) Rohrb.

Silene nutans L.

Silene pusilla Waldst. et Kit.

Silene vulgaris (Moench) Garcke

Silene zawadzkii (Herbich) A. Braun

Soldanella hungarica ssp. hungarica Sim.

Soldanella hungarica ssp. major Neilr.

Soldanella montana Willd.

Solidago virgaurea ssp. minuta(L.) Ar.

Sonchus arvensis L.

Stachys alpina L.

Stachys officinalis (L.) Trevisan

Stachys sylvatica L.

Stellaria graminea L.

Stellaria media L. Vill.

Stellaria nemorum L.

Streptopus amplexifolius (L.) DC.

Succisa pratensis Moench

Swertia perennis L.

Swertia punctata Baumg.

Symphytum cordatum Waldst. et Kit.

Tanacetum corymbosum (L.) Schultz Bip.

Taraxacum alpinum (Hoppe) Hegetschw.

Taraxacum fontanum Hand.-Mazz. s.l.

Taraxacum nigricans (Kit.) Reichenb.

Telekia speciosa (Schreber) Baumg.

Thalictrum aquillegifolium L.

Thesium alpinum L.

Thlaspi dacicum Heuffel

Thymus alpestris Tausch.

Thymus pulcherrimus Schur

Thymus pulegioides L.

Tozzia alpina ssp. carpatica (Wol.) H.

Tragopogon orientalis (L.) Celak.

Traunsteinera globosa (L.) Reichenb.

Trifolium alpestre L.

Trifolium hybridum L.

Trifolium montanum L.

Trifolium pratense L.

Trifolium repens L.

Trisetum alpestre (Host) Beav.

Trisetum flavescens (L.) Beauv.

Trisetum fuscum (Kit.) Schultes

Trollius europaeus L.

Tussilago farfara L.

Urtica dioica L.

Valeriana officinalis L.

Valeriana simplicifolia (Rchb.) K.

Valeriana tripteris L.

Veratrum album ssp. lobelianum (B.) R

Verbascum lanatum Schrader

Verbascum thapsus L.

Veronica alpina L.

Veronica aphylla L.

Veronica arvensis L.

Veronica baumgarteni Roemer et Sch.

Veronica beccabunga L.

Veronica bellidioides L.

Veronica chamaedrys L.

Veronica montana Jusl.

Veronica officinalis L.

Veronica serpyllifolia L.

Veronica urticifolia Jacq.

Vicia sepium L.

Vicia sylvatica L.

Viola alpina Jacq.

Viola biflora L.

Viola declinata Waldst. et Kit.

Viola reichenbachiana Jordan ex Bor.

Viola tricolor L.

4. Distributia speciilor de plante pe habitate

În urma studiilor proprii de teren si dupa consultarea literaturii aparute în decursul timpului asupra acestui subiect, s-au inventariat un numar de 621 de specii de plante ce pot fi regasite în teritoriul rezervatiei.

Acestea ocupa diverse habitate, la altitudini mai mici fiind frecventi arborii, înlocuiti odat a cu cresterea altitudinii de arbusti si subarbusti, care lasa locul plantelor ierboase în pajistile alpine din zonele de creasta.

Specii de padure

Specii ierboase:

Asplenium scolopendrium L.

Athyrium distentifolium Tausch ex Op.

A. filix-femina (L.) Roth

Matteuccia sthruthiopteris (L.) Tod.

Polystichum aculeatum (L.) Roth

P. braunii (Spenner) Fee

Dryopteris carthusiana (Will.) Fuchs

D. dilatata (Hoffman) A. Gray.

D. filix-mas (L.) Schott

Gymnocarpium dryopteris (L.) New.

G. robertiananum (Hoffm.) Newman

Asarum europaeum L.

Moehringia trinervia (L) Clairv.

Helleborus purpurascens Waldst. et K.

Actaea spicata L.

A. moldavicum ssp. moldavicum Hacq.

A. moldavicum ssp. simonkaianum Gayer

Anemone nemorosa L.

Ranunculus carpaticus Herbich

Corydalis cava (L.) Schweigg. et Koerte

C. solida Clairv.

Cardamine glanduligera O. Schwarz

C. impatiens L.

Arabis hirsuta (L.) Scop.

Lunaria rediviva L.

Geum urbanum L.

Vicia sylvatica L.

Oxalis acetosella L.

Geranium robertianum L.

Mercurialis perennis L.

Euphorbia amygdaloides L.

E. carniolica Jacq.

Viola reichenbachiana Jordan ex B.

Epilobium montanum L.

Sanicula europaea L.

Anthriscus nitida (Wahlenb.) Garcke

Astrantia major L.

Chaerophyllum aureum L.

Pyrola minor L.

P. rotundifolia L.

Orthilia secunda (L.) House

Soldanella hungarica ssp. major Neilr

S. montana Willd.

Lysimachia nummularia L.

Galium odoratum (L.) Scop.

G. schultesii Vest

Pulmonaria rubra ssp. filarzskyana Jav.

Symphytum cordatum Waldst. et Kit.

Myosotis sylvatica (Ehrh.) Hoffm.

Ajuga reptans L.

Lamium galeobdolon (L.) Nath.

Calamintha clinopodium Bentham.

Salvia glutinosa L.

Veronica montana Jusl.

V. urticifolia Jacq.

Melampyrum bihariense Kern.

M. sylvaticum L.

M. saxosum Baumg.

Adoxa moschatellina L.

Gnaphalium sylvaticum L.

Tanacetum corymbosum (L.) Sch. Bip.

Leucanthemum waldsteinii Pouzar

Homogyne alpina (L.) Cass.

Prenanthes purpurea L.

Mycelis muralis (L.) Dumort.

Lapsana communis L.

Hieracium lachenallii Gmelin

H. murorum L.

H. rotundatum Kit. ex Schultes

Erythronium dens-canis L.

Lilium martagon L.

Maianthenum bifolium (L.) F.W. Schm.

Polygonatum verticillatum (L.) All.

Paris quadrifolia L.

Galanthus nivalis L.

Luzula albida Hoffm.

L. sylvatica (Hudson) Gaudin

Festuca drymeia Mert. et Koch

Poa nemoralis L.

Carex digitata L.

C. sylvatica Hudson

Listera cordata (L.) R. Br.

Listera ovata (L.) R. Br.

Platanthera bifolia (L.) Rich.

Neottia nidus-avis (L.) Rich.

Subarbusti:

Huperzia selago (L) Bernh. ex Sch. et M.

Lycopodium alpinum L.

Lycopodium annotinum L.

Rubus hirtus Wald. et Kit.

Hedera helix L.

Arbusti:

Salix triandra L.

Corylus avellana L.

Clematis vitalba L.

Ribes petraeum Wulfen

R. uva-crispa L.

Pyrus pyraster Burgsd.

Crataegus monogyna Jacq.

Frangula alnus Miller

Daphne mezereum L.

Cornus sanguinea L.

Lonicera nigra L.

L. xylosteum L.

Arbori:.

Abies alba Miller

Picea abies (L.) Karsten

Betula pendula Roth

Alnus glutinosa (L.) Gaertner

Alnus incana Moench

Quercus petraea (Mattuschka) Liebl.

Fagus sylvatica L.

Sorbus aucuparia L.

Acer pseudoplatanus L.

Fraxinus excelsior L.

Specii de raristi de padure si tufarisuri

Specii ierboase:

Polystichum lonchitis (L.) Roth

Botrychium lunaria (L.) Swartz

B. multifidum (S. G. Gmelin) Rupr.

Pteridium aquilinum (L.) Kuhn

Rumex arifolius L.

Silene alba (Miller) E.H.L. Krause

S. dioica (L.) Clairv.

Ranunculus crenatus Waldst. et Kit.

Sempervivum telephium ssp. fabaria Koch

Aruncus dioicus Fernald

Geranium sylvaticum L.

Impatiens noli-tangere L.

Circaea alpina L.

Epilobium angustifolium L.

Primula elatior (L.) Hill.

Cartusa matthioli L.

Galium mollugo ssp. erectum Symc.

Cruciata glabra (L.) Ehrend.

Galeopsis speciosa Miller

G. tetrahit L.

G. tetrahit ssp. tetrahit L.

Betonica officinalis L.

Verbascum lanatum Schrader

Scrophularia scopolii Hoppe

Digitalis grandiflora Miller

Campanula abietina Griseb.

C. persicifolia L.

Gnaphalium norvegicum Gunn.

Senecio ovatus B. Meyer et Sch.

Cirsium arvense (L.) Scop.

C. erisithales (Jacq.) Scop.

Hypochoeris uniflora Vill.

Streptopus amplexifolius (L.) DC.

Poa rehmani (A. et G.) Wolosz.

Deschampsia flexuosa (L.) Trin.

Calamogrostis arundinacea L.

Epipactis atrorubens (Hoffm.) Besser

Subarbusti:

Clematis alpina (L.) Miller

Rhododendron myrtifolium Schott et K.

Loiseleuria procumbens (L.) Desv.

Vaccinium gaultherioides Bigelow

V. myrtillus L.

V. vitis-idaea L.

Arbusti:

Pinus mugo Turra

Juniperus communis L.

Juniperus sibirica L.

Salix capraea L.

S. hastata L.

S. silesiaca Willd.

Alnus viridis (Chaix) DC

Spiraea chamaedrifolia L.

Rubus caesius L.

R. idaeus L.

Rosa canina L.

R. pendulina L.

R. stylosa Desv.

Sambucus racemosa L.

Arbori:

Pinus cembra L.

Specii de pasuni montane-subalpine

Thesium alpinum L.

Polygonum bistorta L.

P. viviparum L.

Rumex acetosa L.

R. acetosella L.

R. alpinus L.

R. obtusifolius L.

R. sanguineus L.

Chenopodium bonus-henricus L.

Arenaria serpyllifolia L.

Stellaria graminea L.

Cerastium alpinum L.

C. eriophorum Kit.

C. arvense L.

C. arvense ssp. calcicolum (Sch) Borza

C. glomeratum Thuill.

Sagina procumbens L.

Herniaria glabra L.

Lychnis flos-cuculi L.

Silene italica ssp. nemoralis (Wal. et Kit) N

S. vulgaris (Moench) Garcke

Dianthus carthusianorum L.

D. compactus (Kit.) Heuffel

D. glacialis Haenke

D. tenuifolius Schur

Isopyrum thalictroides L.

Aconitum anthora L.

A. firmum Reichenb.

Anemone narcissiflolia L.

Pulsatilla alba Reichenb.

Ranunculus aconitifolius ssp. platanifolius L.

R. acris L.

R. montanus Willd.

R. nemorosus DC

R. oreophilus Bieb.

R. repens L.

Thalictrum aquillegifolium L.

Barbarea vulgaris R. Br.

Cardamine pratensis L.

Draba carinthiaca Hoppe

Capsella bursa-pastoris (L.) Medicus

Biscutella laevigata L.

Thlaspi dacicum ssp. korongianum Czetz.

Dryas octopetala L.

Geum montanum L.

Potentilla aurea L.

P. chrysantha ssp. thuringiaca (Bernh.) A. Gr.

P. crantzii (Crantz) G. Beck

P. erecta (L.) Räuschel.

P. ternata C. Koch

Fragaria vesca L.

Alchemilla colorata Buser

A. flabellata Buser

A. glabra Neygenf.

A. glaucescens Wallr.

A. sericoneura Buser

A. xanthochlora Rothm.

A. monticola Opiz

Astragalus alpinus L.

A. australis (L.) Lam.

Oxytropis carpatica Uechtr.

Vicia sepium L.

Ononis arvensis L.

Trifolium alpestre L.

T. hybridum L.

T. montanum L.

T. pratense L.

T. repens L.

Lotus corniculatus L.

Anthyllis vulneraria ssp. alpestris Kit. ex Sch

Onobrychis montana DC

Geranium phaeum L.

G. pratense L.

Linum catharticum L.

L. extraaxillare Kit.

Polygala alpestris Reichenb.

P. amara L.

P. vulgaris L.

Hypericum maculatum Crantz

H. richeri ssp. grisebachii (Boiss.) Nyman

Viola alpina Jacq.

V. declinata Waldst. et Kit.

V. tricolor L.

Helianthemum canum (L.) Baumg.

H. nummularium ssp. nummularium (L.) Mill

H. nummularium ssp. grandiflorum (Sc.) S..et T.

H. nummularium ssp. obscurum (Celak.) J. H.

H. alpestre (Jacq.) DC

Pimpinella saxifraga L.

Bupleurum diversifolium Roch.

B. longifolium L.

Carum carvi L.

Ligusticum mutellina (L.) Crantz.

Peucedanum oreoselinum (L.) Moenach.

Heracleum carpaticum Porc.

Empetrum nigrum ssp. hermaphroditicum Hager.

Primula leucophylla Pax.

P. minima L.

Gentiana clusii Perr. et Song.

G. frigida Haenke

G. acaulis L.

G. nivalis L.

G. phlogifolia Schott et Kotschyi

G. austriaca (A. et J. Kern.) J. Holub

G. verna L.

Galium anisophlyllum Vill.

G. verum L.

Echium vulgare L.

Myosotis alpestris F.W. Schmidt

Calamintha alpina (L.) Lam.

Prunella vulgaris L.

Thymus alpestris Tausch.

T. pulcherrimus Schur

T. pulegioides L.

Veronica alpina L.

V. aphylla L.

V. bellidioides L.

V. chamaedryas L.

V. officinalis L.

V. serpyllifolia L.

Euphrasia minima ssp. tatrae (Wettst.) Hay

E. rostkoviana Hayne

E. salisburgensis Funck

E. stricta Wolff em Host

E. coerulea Hoppe et Fürnrohr

Bartsia alpina L.

Pedicularis exaltata Besser

P. hacquetii Graf.

P. oederi Vahl.

P. verticillata L.

Rhinantus angustifolius C.C. Gmelin

R. minor L.

Succisa pratensis Moench

S. lucida ssp. barbata Nyar.

Knautia arvensis (L.) Coulter

K. longifolia (Waldst. et Kit.) Koch

Campanula alpina Jacq.

C. glomerata L.

C. patula L.

C. rotundifolia ssp. rotundifolia L.

C. rotundifolia ssp. polymorpha (Schur) T.

C. serrata (Kit.) Hendrych

Phyteuma orbiculare L.

P. tetramerum Schur

P. wagneri A. Kerner

Solidago virgaurea ssp. minuta (L.) Arch

Aster alpinus L.

Erigeron acris L.

E. alpinus L.

E. nanus Schur

Antennaria dioica (L.) Gaertner

Leontopodium alpinum Cass.

Anthemis carpatica Willd.

A. macrantha Heuffel

Achillea distans ssp. distans Wald. et Kit.

Achillea distans ssp. stricta (Koch) Schl.

A. lingulata Waldst. et Kit.

A. millefolium L.

A. schurii Schultz-Bip

Leucanthemum vulgare Lam.

Arnica montana L.

Doronicum styriacum (Vill.) Dalla Torre

Senecio carpaticus Herb.

Carlina acaulis ssp. acaulis L.

C. acaulis ssp. caulescens Schübl. et Mart.

Saussurea alpina (L.) DC

Carduus kerneri Simonkai

Centaurea carpatica (Porc.) Dostal

C. jacea L.

C. melanocalathia (Borbas) Dostal

C. mollis Waldst. et Kit.

C. phrygia L.

C. triumphetti All.

C. pinnatifida Schur

Leontodon autumnalis ssp. pratensis (Link.) A.i

L. croceus Haenke

L. hispidus L.

L. rilaensis (Hayek) Fiinch et P.D. Sell

Picris hieracioides L.

Scorzonera rosea Waldst. et Kit.

Tragopogon orientalis (L.) Celak.

Taraxacum alpinum (Hoppe) Hegetschw.

Crepis biennis L.

C. conyzifolia (Gouan) A. Kerner

C. jacquini Tausch

Hieracium alpinum L.

H. aurantiacum L.

H. bifidum Kit.

H. pilosella L.

H. villosum Jacq.

Veratrum album ssp. lobelianum (Bernh.) R

Allium schoenoprasum ssp. sibiricum (L.) C

A. victorialis L.

Crocus. vernus (L.) Hill

Gladiolus imbricatus L.

Juncus alpinus Vill.

J. trifidus L.

L. campestris (L.) DC

L. spicata (L.) DC.

L. sudetica (Willd.) DC.

Festuca carpatica F.G. Dietr.

F. airoides Lam.

F. picta Kit.

F. porcii Hackel

F. pratensis Hudson

F. pratensis ssp. appenina (De Not) Hegi

F. rubra L.

F. nigrescens Lam.

F. rupicola ssp. saxatilis (Schur) Rauschert

F. versicolor Tausch

Lolium perenne L.

Poa alpina L.

P. supina Schrader

P. chaixii Vill.

P. media Schur

P. pratensis L.

Dactylis glomerata L.

Cynosurus cristatus L.

Briza media L.

Avenula pubescens (Hudson) Dumort.

A. pubescens ssp. laevigata (Schur) Ho.

A. versicolor (Vill.) Pilger

Trisetum fuscum (Kit.) Schultes

T. flavescens (L.) Beauv.

Deschampsia caespitosa (L.) Beauv.

Sesleria bielzii (Schur)

S. rigida ssp. haynaldiana (Sch) Beldie

S. heuflerana Schur

Oreochloa disticha (Wulfen) Link.

Arrhenatherum elatius (L.) Beauv

Anthoxanthum odoratum L.

Agrostis rupestris All.

A. capillaris L.

Calamogrostis villosa (Chaix) J.F. Gm

Phleum alpinum ssp. commutatum Gaud.

Nardus stricta L.

Kobresia simpliciscula (Wahlenb.) Mack.

Carex atrata L.

C. atrata ssp. aterrima (Hoppe) Celak

C. canescens L.

C. capillaris L.

C. curvula All.

C. fuliginosa Schkuhr

C. nigra ssp. nigra (L.) Reichnb.

C. nigra ssp. dacica (Heuff.) Soó

C. sempervirens Vill.

Coeloglossum viride (L.) Hartman

Gymnadenia conopsea (L.) R. Br.

Pseudorchis albida (L.) A. et D Löve

Traunsteinera globosa (L.) Reichenb.

Specii de stâncarii

Asplenium adiantum-nigrum L.

A. ruta-muraria L.

A. trichomanes L.

A. viride Hudson

Cystopteris fragilis (L.) Bernh.

C. montana (Lam.) Desv.

C. sudetica A. Braun et Milde

Polypodium vulgare L.

Selaginella helvetica (L.) Spring

S. selaginoides (L.) Schrank et Mart.

Oxyria digyna (L.) Hill

Moehringia muscosa L.

Minuartia verna (L.) Hiern

Cerastium lerchenfeldianum Schur

Scleranthus uncinatus Schur

Silene dubia Herb.

S. nutans L.

S. zawadzkii (Herbich) A. Braun

Dianthus superbus L.

Callianthemum coriandrifolium Rchb.

Delphinium elatum L.

Ranunculus thora L.

Aquilegia nigricans Baumg.

A. vulgaris L.

Erysimum wittmannii Zawadzki

Cardamine resedifolia L.

Cardaminopsis arenosa (L.) Hayek

C. halleri (L.) Hayek

Arabis alpina L.

Alyssum repens Baumg.

Draba aizoides L.

D. carinthiaca Hoppe

Sempervivum marmoreum Griseb

S. montanum L.

Jovibarba globifera (L.) Parnell

Sedum alpestre Vill.

S. annuum L.

S. atratum L.

S. hispanicum L.

Saxifraga androsacea L.

S. bryoides L.

S. carpathica Reichenb.

S. hieraciifolia Waldst. et Kit.

S. luteo-viridis Schott et Kotschy

S. moschata Wulfen

S. oppositifolia L.

S. paniculata Miller

S. pedomontana ssp. cymosa (W..et Kit.) E.

Seseli libanotis (L.) Koch

Veronica baumgarteni Roemer et Schultes

Pinguicula alpina L.

P. vulgaris L.

P. lanceolata L.

P. major L.

P. media L.

Valeriana tripteris L.

Campanula rotundifolia ssp. kladniana Schur

Artemisia petrosa (Baumg.) Fritsch

Doronicum columnae Tem.

Senecio carniolicus Willd.

S. glaberirrimus (Rochel) Simonkai

Lloydia serotina (L.) Reichenb.

Poa laxa Haenke

P. molinerii Balbis

Trisetum alpestre (Host) Beav.

Calamogrostis varia (Schrader) Host

Specii de pâraie montane-subalpine

Specii ierboase:

Equisetum fluviatile L.

E. palustre L.

E. hyemale L.

Stellaria nemorum L.

Cerastium fontanum Baumg.

Silene pusilla Waldst. et Kit.

Trollius europaeus L.

Caltha palustris L.

Aconitum tauricum Wulfen

Cardamine amara L.

C. amara ssp. opicii (J. et C. Presl.) Celak

C. flexuosa With.

C. pratensis ssp. rivularis (Schur) Simk.

Rhodiola rosea L.

Saxifraga aizoides L.

S. rotundifolia ssp. heucherifolia G.. et S.

S. stellaris L.

Parnassia palustris L.

Geum allepicum Jacq.

G. rivale L.

Viola biflora L.

Myricaria germanica (L.) Desv.

Lythrum salicaria L.

Epilobium alpestre (Jacq.) Krocker

E. alsinifolium Vill.

E. anagallidifolium Lam.

E. nutans F.W. Schmidt

E. obscurum Schreber

E. palustre L.

Chaerophyllum hirsutum L.

Angelica archangelica L.

A. sylvestris L.

Heracleum palmatum Baumg.

Lysimachia nemorum L.

Gentiana asclepiadea L.

G. lutea L.

Swertia perennis L.

S. punctata Baumg.

Mentha longifolia (L.) Hudson

Veronica becabunga L.

Tozzia alpina ssp. carpatica (Wol.) Dostal

Valeriana officinalis L.

Telekia speciosa (Schreber) Baumg.

Tussilago farfara L.

Petasites albus (L.) Gaertner

P. hybridus (L.) P. Gaertner

P. kablikianus Tausch

Adenostyles alliariae (Gouan) A. Kerner

Doronicum austriacum Jacq.

D. carpaticum (Griseb. et Schenk) Nyman

Senecio pupposus (Rchb.) Less.

S. squalidus L.

S. subalpinus Koch

Carduus personata (L.) Jacq.

Cirsium oleraceum (L.) Scop.

C. palustre (L.) Scop .

C. rivulare (Jacq.) All.

C. vulgare (Savi) Ten.

C. waldsteinii Rouy

Cicerbita alpina (L.) Wallr.

Crepis paludosa (L.) Moench

Juncus castaneus Sm.

J. conglomeratus L.

J. effusus L.

J. triglumis L.

Glyceria plicata (Fries) Fries

Agrostis stolonifera L.

Alopecurus laguriformis (Schur) Tzvelev

Millium effusum L.

Blysmus compressus ( L.) Panzer

Carex bicolor All.

Dactylorhiza maculata (L.) Soó

Arbori:

Salix elaeagnos Scop.

S. bicolor L.

S. purpurea L.

Specii de mlastini subalpine

Empetrum nigrum ssp. nigrum L.

Valeriana simplicifolia (Rchb.) Kabath

Agrostis canina L.

Eriophorum latifolium Hoppe

E. scheuchzeri Hoppe

E. vaginatum L.

Carex flava L.

C. rostrata Stokes

C. echinata Murray

Specii de zacatori de zapada

Specii ierboase:

Cerastium cerastioides (L.) Britton

Silene nivalis Kit.

Saxifraga adscendens L.

Soldanella hungarica ssp. hungarica S.

Gnaphalium supinum L.

Luzula alpinopilosa (Chaix) Breistr.

Poa deylii Khrtek et Jirasek

Subarbusti:

Salix herbacea L.

S. retusa ssp. kitaibeliana Willd.

Cercetarile floristice si geobotanice întreprinse de noi în perioada anilor 1975-1983 (Coldea et al. 1980, 1990) si 1997-2004 au pus în evidenta în perimetrul rezervatiei Pietrosul Rodnei 46 asociatii vegetale (comunitati de plante), care sunt încadrate în 21 aliante, 15 ordine si 12 clase de vegetatie din sistemul fitocenologic central –european (Braun –Blanquet 1964). Unele dintre aceste asociatii vegetale (îndeosebi cele lemnoase) au o raspândire zonala în rezervatie, ca de exemplu Pulmonario rubrae-Fagetum (paduri de amestec), Hieracio rotundati-Piceetum (padurile de molid) si Rhododendro myrtifolii-Pinetum mugo (tufarisuri de jneapan), ele individualizând deopotriva ecologic si fizionomic pe altitudine actualele etaje de vegetatie: montan mijlociu, montan superior si etajul subalpin din masivul Pietrosul Rodnei. Asociatiile vegetale ierboase identificate în rezervatie au însa o raspândire mozaicata si ocupa în genere suprafete mai mici de câteva sute de metri patrati, exceptie facând fitocenozele de pajisti primare alpine ( Primulo –Caricetum curvulae, Oreochloo-Juncetum trifidii, Potentillo ternatae- Festucetum supinae ) si fitocenozele montane si subalpine de pajisti secundare ( Festuco rubrae -Agrostetum, Violo declinatae- Nardetum, Hyperico alpigeni-Calamagrostetum, Phleo- Deschampsietum ). Aceste asociatii ierboase, prin ariile mari pe care le ocupa în rezervatie, releva caracterul lor primar si potential pentru etajul alpin, iar cele din zona etajului montan evidentiaza succesiunea vegetatiei dupa defrisarea fitocenozelor lemnoase primare.

Precizam ca la elaborarea hartii de vegetatie la scara 1: 25000 am luat ca unitate de baza cartabila alianta cu totalitatea asociatiilor subsumate. În legenda hartii am nominalizat doar asociatiile care ocupa ariile cele mai mari în rezervatie, cu toate ca pe suprafete mici sunt prezente alaturi de acestea si celelalte asociatii mentionate în conspectul cenotaxonomic.

Harta de vegetatie prezentata reprezinta deopotriva distributia asociatiilor vegetale în rezervatie, precum si distributia speciilor de plante lemnoase si ierboase dominante care sunt edificatorii de baza ai acestor asociatii.

Lista asocia tiilor vegetale care se regasesc pe teritoriul Rezervatiei Biosferei Pietrosul Rodnei

Cl.. ASPLENIETEA RUPESTRIS Br.-Bl. 1943

Ord. POTENTILLETALIA CAULESCENTIS Br.-Bl. 1926

Al. C Y S T O P T E R I D I O N (Nordh. 1936) J. L. Rich. 1972

As. Asplenio-Cystopteridetum fragilis Oberd. (1936) 1949

As. Thymio pulcherrimi-Poetum rehmanii Coldea 1990

Cl. THLASPIETEA ROTUNDIFOLII Br.-Bl. 1947

Ord. THLASPIETALIA ROTUNDIFOLII Br.-Bl. 1926

Al. P A P A V E R O-T H Y M I O N P U L C H E R R I M I I. Pop 1968

As. Acino-Galietum anisophylii Beldie 1967

As. Cerastio calcicolae-Saxifragetum moschatae Coldea 1990

Ord. ANDROSACETALIA ALPINAE Br.-Bl. 1926

Al. A N D R O S A C I O N A L P I N A E Br.-Bl. 1926

As. Saxifrago carpathicae-Oxyrietum digynae Pawl. et al. 1928

As. Saxifragetum carpathicae-cymosae Coldea 1990

Al. F E S T U C I O N P I C T A E Krajina 1933

As. Festucetum pictae Krajina 1933

Cl. MONTIO-CARDAMINETEA Br.-Bl. et Tx. 1943

Ord. MONTIO-CARDAMINETALIA Pawl. 1928

Al. C A R D A M I N O-M O N T I O N Br.-Bl. 1928

As. Cardaminetum opizii Szafer et al. 1923

As. Calthetum lactae Krajina 1933

As. Chrysosplenio alpini-Saxifragetum stellaris Pawl. et Walas 1949

Al. C R A T O N E U R I O N C O M M U T A T I W. Koch 1928

As. Cratoneuretum filicino-commutati (Kuhn 1938) 1977

Cl. SALICETEA HERBACEAE Br.-Bl. 1947

Ord. SALICETALIA HERBACEAE Br.-Bl. 1926

Al. S A L I C I O N H E R B A C E A E Br.-Bl. 1926

As. Salicetum herbaceae Br.-Bl. 1931

As. Polytrichetum sexangularis Br.-Bl. 1926

As. Soldanello hungaricae-Ranunculetum crenati Coldea 1985

As. Poo supinae-Cerastietum cerastioidis ( Söyr. 1854) Oberd. 1957

As. Luzuletum alpino-pilosae Br.-Bl. 1926

Ord . ARABIDETALIA CAERULEAE Rübel 1933

Al. S A L I C I O N R E T U S A E Horv. 1949

As. Soldanello hungaricae- Salicetum kitaibelianae Coldea 1985

Cl. ELYNO-SESLERIETEA Br.-Bl. 1948

Ord. SESLERIETALIA VARIAE Br.-Bl. 1926

Al. F E S T U C O S A X A T I L I S-S E S L E R I O N B I E L Z I I (Pawl. et Walas 1919) Coldea 1984

As. Carduo kerneri-Festucetum carpaticae (Pusc et al. 1956) Coldea 1990

As. Seslerio heuflerianae-Caricetum sempervirentis Coldea 1984

Cl. JUNCETEA TRIFIDI Klika et Hadac 1944

Ord. CARICETALIA CURVULAE Br.-Bl. 1926

Al. C A R I C I O N C U R V U L A E Br.-Bl. 1925

As. Primulo-Caricetum curvulae Oberd. 1957

As. Oreochlo-Juncetum trifidi Szafer et al. 1927

As. Potentillo ternatae-Festucetum airoidis Boscaiu 1971

Al. C E T R A R I O-L O I S E L E U R I O N Br.-Bl. et Siss. 1939

As. Loiseleuretum procumbentis Rübel 1931

As. Cetrario islandicae-Vaccinietum gaultheroides Hadac 1956

Al. P O T E N T I L L O-N A R D O I N Simon 1957

As. Poetum mediae Csürös 1956

As. Scorzonero roseae-Festucetum nigricantis (Pusc. et al. 1956) Coldea 1987

Cl . SCHEUCHZERIO-CARICETEA NIGRAE Nordhag. 1936

Ord. CARICETALIA NIGRAE Koch 1926

Al. C A R I C I O N C A N E S C E N T I-N I G R A E Nordhag. 1936

As. Carici dacicae-Drepanocladetum exannulati Boscaiu et al. 1972

As. Sphagno-Caricetum rostratae Steffen 1931

As. Eriophoretum scheuchzeri Rübel 1912

Cl. BETULO-ADENOSTYLETEA Br.-Bl. et Tx. 1943

Ord. ADENOSTYLETALIA Br.-Bl. 1931

Al. A D E N O S T Y L I O N A L L I A R I A E Br.-Bl. 1925

As. Heracleeto-Cirsietum waldsteinii Pawl. et Walas 1949

As. Adenostylo alliariae-Doronicetum austriaci Horvat 1956

As. Phleo alpini-Deschampsietum caespitosae (Krajina 1933) Coldea 1983

As. Aconitetum taurici Borza 1934

As. Pulmonario filarszkyanae-Alnetum viridis Pawl. et Walas 1949

Al. C A L A M O G R O S T I O N V I L L O S A E Pawl. 1928

As. Hyperico grisebachii-Calamogrostetum villosae Pawl. et Walas 1949

As. Triseto fusci-Salicetum hastatae Coldea 1990

Al. R U M I C I O N A L P I N I Rübel 1933

As. Senecioni-Rumicetum alpini Horvat 1949 em. Coldea 1990

Al. P E T A S I T I O N O F F I C I N A L I S Sillinger 1933

As. Petasitetum kablikiani Pawl. et Walas (1936) 1949

Cl. MOLINIO-ARRHENATHERETEA Tx. 1937

Ord. ARRHENATHERETALIA Pawl. 1928

Al. C Y N O S U R I O N Tx. 1947

As. Festuco rubrae-Agrostietum capillaris Horv. 1951

Cl. EPILOBIETEA ANGUSTIFOLII Tx. et Prsg. in Tx. 1950

Ord. ATROPETALIA Vlieg. 1937

Al. S A M B U C O-S A L I C I O N Tx. 1950

As. Rubetum idaei Pfeiff. 1936 em. Oberd. 1973

Cl. QUERCO-FAGETEA Br.-Bl. et Vlieg. 1937

Ord. FAGETALIA Pawl. 1928

Al. S Y M P H I T O- F A G I O N Vida 1959

Subal. S Y M P H I T O-F A G E N I O N Bosc et al. 1982

As. Pulmonario rubrae-Fagetum (Soó 1964) Tauber 1987

Cl. VACCINIO-PICEETEA Br.-Bl. 1939

Ord. VACCINIO-PICEETALIA Br.-Bl. 1939

Al. V A C C I N I O-P I C E I O N Br.-Bl. 1938

As. Hieracio rotundati-Piceetum Pawl. et Br.-Bl. 1939

Al. C H R Y S A N T H E M O-P I C E I O N Krajina 1933

As. Leucanthemo waldsteinii-Piceetum Krajina 1933

Ord. JUNIPERO-PINETALIA MUGI Boscaiu 1971

Al. P I N I O N M U G I Pawl. 1928

As. Rhododendro myrtifolii-Piceetum Coldea 1986

As. Rhododendro myrtifolii-Pinetum mugi Borza 1959 em. Coldea 1985

Al. J U N I P E R O-B R U C K E N T H A L I O N (Horv. 1949) Bosc. 1971

As. Campanulo abietinae-Juniperetum nanae Simon 1966

As. Melampyro saxosi-Vaccinietum myrtilli Pawl. et Walas 1949

Al. R H O D O D E N D R O -V A C C I N I O N Br.-Bl. 1926

As. Rhododendro mytifolii-Vaccinietum Borza (1956) 1959

5. Listele speciilor vegetale endemice, rare, ocrotite si vulnerabile prezente în Rezervatia Biosferei Pietrosul Rodnei (6415 ha)

Lista speciilor endemice pentru România prezente în rezervatie

Achillea schurii Schultz-Bip

Aconitum moldavicum ssp. simonkaianum

Alopecurus laguriformis (Schur) Tzvelev

Campanula serrata (Kit.) Hendrych

Centaurea pinnatifida Schur

Cerastium lerchenfeldianum Schur

Dianthus tenuifolius Schur

Erysimum wittmannii Zawadzki

Festuca rupicola ssp. saxatilis (Schur) R.

Heracleum carpaticum Porc.

Heracleum palmatum Baumg.

Oxytropis carpatica Uechtr.

Phyteuma tetramerum Schur

Phyteuma wagneri A. Kerner

Poa deylii Khrtek et Jirasek

Primula leucophylla Pax.

Pulmonaria rubra ssp. filarzskyana Jav.

Salix retusa ssp. kitaibeliana Willd.

Scabiosa lucida ssp. barbata Nyar.

Silene nivalis (Kit.) Rohrb.

Soldanella hungarica ssp. hungarica Sim.

Thlaspi dacicum Heuffel

Lista speciilor rare pentru România prezente în rezervatie

Alopecurus laguriformis (Schur) Tzv.

Botrichium multifidum ( Gmelin) Rupr.

Carex bicolor All.

Draba carinthiaca Hoppe

Erigeron nanus Schur

Festuca porcii Hackel

Juncus castaneus Sm.

Kobresia simpliciscula (Wahlenb.) Mack.

Lycopodium alpinum L.

Oxytropis carpatica Uechtr.

Salix bicolor Willd.

Saussurea alpina (L.) DC

Saxifraga carpathica Reichenb.

Saxifraga hieraciifolia Waldst. et Kit.

Senecio carpaticus Herb.

Silene nivalis (Kit.) Rohrb.

Thlaspi dacicum Heuffel

Tozzia alpina ssp. carpatica (Wol.) Hayek

Lista speciilor ocrotite de lege în România prezente în rezervatie

Angelica archangelica L.

Gentiana lutea L.

Leontopodium alpinum Cass.

Pinus cembra L.

Pinus mugo Turra

Rhododendron myrtifolium Schott et Kots

Trollius europaeus L.

Speciile vulnerabile di n România (Lista rosie a României) prezente în rezervatie

Angelica archangelica L.

Aquilegia nigricans Baumg.

Arnica montana L.

Erigeron nanus Schur

Gentiana lutea L.

Heracleum carpaticum Porc.

Leontopodium alpinum Cass.

Rhododendron myrtifolium Sch. et Kots

Silene nivalis (Kit.) Rohrb.

Speciile amenintate la nivel european (Lista IUCN) prezente în rezervatie

Achillea schurii Schultz-Bip

Arnica montana L.

Campanula serrata (Kit.) Hendrych

Gentiana lutea L.

Plantago atrata ssp. carpatica (Pilg.) Soó

Silene nivalis (Kit.) Rohrb.

Tozzia alpina ssp. carpatica Woloszc. Hayek

SCIENTIFIC INVENTORY OF TREE AND SHRUBS SPECIES

Inventarul stiintific al speciilor de arbori si arbusti

Inventarul ştiinţific al arborilor şi arbuştilor din Rezervaţia Biosferei Pietrosul Rodnei

(Scientific inventory of tree and shrub woody species from Pietrosul Rodnei Biosphere Reserve)

Dr. Gh. Coldea

Spre deosebire de speciile ierbacee numarul speciilor lemnoase din Rezervatia Biosfere Pietrosul Rodnei este mult inferior. Dintre speciile arborescente, cea mai mare raspândire o au speciile Picea abies, Fagus sylvatica si Alnus incana în timp ce Pinus cembra este reprezentat doar de câteva zeci de arbori, desi odinioara ocupa majoritatea zonei subalpine situata la altitudini mai mari de 1600 m ,

Arbori:

Abies alba Miller

Acer pseudoplatanus L.

Alnus glutinosa (L.) Gaertner

Alnus incana Moench

Betula pendula Roth

Fagus sylvatica L.

Fraxinus excelsior L.

Picea abies (L.) Karsten

Pinus cembra L.

Quercus petraea (Mattuschka) Liebl.

Salix bicolor L.

Salix elaeagnos Scop.

Salix purpurea L.

Sorbus aucuparia L.

Arbusti:

Alnus viridis (Chaix) DC

Clematis vitalba L.

Cornus sanguinea L.

Corylus avellana L.

Crataegus monogyna Jacq.

Daphne mezereum L.

Frangula alnus Miller

Juniperus communis L.

Juniperus sibirica L.

Lonicera nigra L.

Lonicera xylosteum L.

Pinus mugo Turra

Pyrus pyraster Burgsd.

Ribes petraeum Wulfen

Ribes uva-crispa L.

Rosa canina L.

Rosa pendulina L.

Rosa stylosa Desv.

Rubus caesius L.

Rubus idaeus L.

Salix capraea L.

Salix hastata L.

Salix silesiaca Willd.

Salix triandra L.

Sambucus racemosa L.

Spiraea chamaedrifolia L.

Subarbusti:

Clematis alpina (L.) Miller

Hedera helix L.

Huperzia selago (L) Bernh. ex Schrank et Mart.

Loiseleuria procumbens (L.) Desv.

Lycopodium alpinum L.

Lycopodium annotinum L.

Rhododendron myrtifolium Schott et Kots

Rubus hirtus Wald. et Kit.

Salix herbacea L.

Salix retusa ssp. kitaibeliana Willd.

Vaccinium gaultherioides Bigelow

Vaccinium myrtillus L.

Vaccinium vitis-idaea L.