|
|
RAPORTUL
DE MONITORIZARE ȘI EVALUARE A
RISCULUI
DIN ROMÂNIA PE LUNA
2. Lucrări efectuate
In luna august s-a încheiat activitatea de instruire a personalului tehnico-ingineresc
de la Directiile silvice si ocoalele silvice din toata tara si instalarea de
406 puncte de masurare a precipitatiilor totale si efective care constituie
reteaua de monitorizare a riscului de aparitie a secetei în padurile din România.
Practic, începând cu luna iulie Raportul de monitorizare a secetei cuprinde
date din toata tara. Zonele albe din hartile ce însotesc raportul lunar reprezinta
ocoalele (directiile silvice) care nu au transmis în timp util datele masuratorilor
sau în care valorile masurate nu au putut fi validate de baza de date.
3. Rezultate obținute pentru luna august 2002
Pe
baza masuratorilor efectuate în 381 puncte de monitoring s-au calculat toti
parametrii care permit evaluarea deficitului/excesului de precipitatii (fata
de media multianuala) si intensitatea secetei/excesului prin intermediul indicatorului
SPI (indicele standardizat al precipitatiile). Începând din 8.03.2002 rezultatele
calculelor si hartilor sinoptice ale indicatorilor de caracterizare a secetei
pot fi accesate de catre beneficiarii proiectului (Regia Nationala a Padurilor,
directii silvice, ocoale silvice, ICAS, Facultatea de Silvicultura) de pe site-ul
ICAS Câmpulung Moldovenesc: http://www.icassv.ro/seceta/
Datele sunt actualizate lunar. Mentionam ca pentru caracterizarea intensitatii
secetei indicele SPI se calculeaza si se cartografiaza nu numai pentru luna
si ci pentru 2 ... n luni anterioare, deoarece seceta este un fenomen cumulativ
care trebuie cunoscut în cele mai mici detalii pentru a anticipa consecintele
si stabili solutii de management forestier adecvate.
In mod normal din august se înregistreaza seceta în Baragan, Dobrogea si Câmpia
Dunarii. Carpatii si Subcarpatii se caracterizeaza printr-un regim ploios, numarul
zilelor cu ploaie putând depasi 8-12 zile.
Pe ansamblul tarii se poate aprecia ca precipitatiile cazute au fost mai mari
decât media multianuala cu exceptia Baraganului unde s-au înregistrat valori
mai redus.
Pe baza
diferentei dintre precipitatiile cazute în august 2002 si media multianuala
a lunii s-a realizat harta deficitului excesului. Se constata ca singurele zone
cu deficit fata de media multianuala sunt în nordul tarii în (Maramures, Bistrita
si Cluj), în Prahova si Baragan. Exces de precipitatii s-a înregistrat în Teleorman
si Olt, Gorj, Hunedoara si sudul Directiei silvice Caras Severin, dar si în
Bihor, Nordul Carpatilor Orientali si Delta Dunarii unde caderi abundente de
precipitatii într-un interval scurt de timp au determinat pagube importante.
Din calculul SPI pentru ultimele 2 luni se constata ca practic în toata zona
extracarpatica regimul precipitatiilor a fost foarte ploios - excesiv de ploios.
In Transilvania, regimul precipitatiilor a fost aproape normal - moderat ploios,
cu câteva exceptii : O.s. Cluj, Chisinau Cris si Sudrigiu, unde a fost secetos
- excesiv de secetos.
In Dobrogea regimul precipitatiilor a fost aproape normal, cu exceptia sudului,
Delta Dunarii si SV Dobrogei, unde a fost extrem de ploios si foarte ploios.
Analizând rezultatele calculelor indicelui SPI pe ultimele 3 luni, reprezentate
pe harta, se constata ca acestea au avut un regim pluviometric excedentar în
zona extracarpatica, în special în estul Moldovei si an sudul tarii. Zonele
în care seceta si-a facut prezenta au ramas NV tarii (Salaj, Cluj, Maramures,
Satu Mare) si Dobrogea, în special partea sud-estica.
Restul regiunilor au avut, în ultimele 3 luni, un regim pluviometric normal
sau usor excesiv.
Din analiza valorilor SPI se constata ca ultimele 4 luni în Moldova (în special
ocoalele silvice din zona Prutului) au fost ploioase, în unele ocoale (Trusesti,
Bacesti, Bârlad, Epureni si Galati) înregistrându-se un regim extrem de ploios
- excesiv de ploios.
Seceta s-a mentinut la nivelul "foarte secetos - excesiv de secetos"
în ocoalele silvice Slobozia, Simian, Orsova si în câteva ocoale silvice din
Subcarpatii Vestici (Sudrigiu, Vascau, Savârsin). In restul regiunilor, acoperite
de retea în perioada mentionata, regimul precipitatiilor a fost aproape normal
sau moderat secetos (în Câmpia de Vest).
Din datele reprezentate pe harta se constata ca pentru perioada respectiva,
Mehedintiul si nordul Dircectiei silvice Gorj se încadreaza în categoria "excesiv
de secetos" (O.s. Orsova) - "moderat secetos". De asemenea, în
ultimele 5 luni, în O.s. Slobozia, regimul precipitatiilor a fost "foarte
secetos". In restul ocoalelor silvice se poate aprecia ca regimul precipitatiilor
pe ultimele 5 luni a fost normal sau chiar cu un exces de precipitatii în zona
cuprinsa între Jiu si Olt. Nordul Baraganului, de asemenea, a cunoscut o redresare
a regimului de precipitatii în ultimele 5 luni.
Pluviozitatea lunilor iulie si august a fost determinata de deplasarea unor
zone depresionare din vestul Europei sau din Marea Mediterana, care au determinat
precipitatii excesive în zone întinse din Centrul Europei, la nord de Alpi.
Inundatiile înregistrate în Austria, Germania, Cehia sunt considerate cele mai
puternice înregistrate în ultimul mileniu, valorile precipitatiilor locale depasind
200 mm în 2 - 3 zile ceea ce a avut ca efect pagube considerabile produse infrastructurilor
(cai ferate, sesele) si asezarilor umane.
Întocmit,
Concepție soft, bază de date, GIS,
Implementare Internet,
| Copyright 2002 Stațiunea Experimentală de Cultura Molidului. Toate drepturile rezervate. |