RAPORTUL DE MONITORIZARE ŞI EVALUARE A
RISCULUI DE APARIŢIE A SECETEI ÎN PĂDURILE
DIN ROMÂNIA PE LUNA IUNIE 2003

1. Informatii despre proiect

2. Rezultate obţinute pentru luna iunie 2003

Harta cantitatilor de precipitatii cazute în luna iunie 2003 în ocoalele silvice din România

Cantităţile de precipitaţii căzute în luna iunie 2003 au fost foarte reduse în toată ţara faţă de media multianuală. Astfel, în zona montană precipitaţiile căzute au fost comparabile cu cele care cad în mod normal în Dobrogea şi Bărăgan.

Cele mai reduse cantităţi de precipitaţii, 0 - 20 mm, s-au înregistrat în Dobrogea, Bărăgan, în direcţiile silvice din nord-vestul ţării (Satu Mare, Bihor, Sălaj, Cluj, Alba, Sibiu, Bistriţa, Mureş) şi în sudul Olteniei. La periferia acestor zone, pe arii extinse în toată Muntenia, Oltenia, Transilvania şi Moldova, cantităţile de precipitaţii căzute au înregistrat 20- 30 mm. Zonele în care s-au înregistrat precipitaţii de 40 - 60 mm cuprind, practic, aria montană a Carpaţilor Orientali şi Meridionali şi Banatul.

Practic, nu s-au înregistrat decât local căderi de precipitaţii mai mari de 80 - 90 mm (Valea Prahovei şi Valea Bistriţei). Faţă de media multianuală a precipitaţiilor înregistrate, diferenţele sunt foarte mari şi explică situaţia generală de secetă instalată în toată ţara, inclusiv în zona montană care, în ultimii ani, este tot mai frecvent afectată (2000, 2002).

Harta cantitatilor medii multianuale de precipitatii cazute în luna iunie 2003 în Ocoalele silvice din România

Luna iunie reprezinta pentru toata ţara luna cu valorile maxime de precipitatii dintre toate lunile anului. Valorile medii multianuale cresc de la campie la munte cu un gradient variabil de 5-20 mm/100 m altitudine. Caracteristicile pluviometrice ale lunii iunie sunt definitorii pentru dezvoltarea vegetatiei agricole şi forestiere. Deficitele de precipitatii din luna iunie determina pierderi importante in culturile silvice si reducerea drastica a recoltelor agricole de toamnă. Distribuţia teritorială a precipitaţiilor multianuale ale lunii iunie în România este puternic influenţată de relief şi de longitudine. Valorile maxime ale precipitatiilor se înregistreaza în zona montanî superioara unde pot depasi 150 mm, iar valorile minime în Dobrogea, sudul Moldovei, Câmpia Româna şi Câmpia de Vest (40-65 mm).

Harta deficitului/excesului de precipitatii înregistrat în luna iunie 2003 în Ocoalele silvice din România

Din reprezentarea cartografică a diferenţei dintre precipitaţiile înregistrate în luna iunie 2003 (Pi) şi media multianuală a lunii iunie (Pm) se constată că, practic, în toată ţara s-au înregistrat deficite importante de precipitaţii. Deficitele cele mai mari s-au înregistrat în Transilvania şi toată zona montană şi au avut valori de peste -60 mm cu valori maxime de peste -100 mm înregistrate în ocoalele silvice din Direcţiile silvică Maramureş, Sălaj şi Carpaţii Meridionali, în special pe clina nordică (Direcţia silvică Sibiu, Braşov).

In toată zona extracarpatică - în care precipitaţiile medii ale lunii iunie sunt cu 50 - 60 mm mai mici decât în zona montană - deficitul de precipitaţii înregistrat a fost cuprins între -60 şi -30 mm. Coroborate cu evapotranspiraţia foarte ridicată din această lună - care a fost cu 2 - 5⁰C mai caldă decât media multianuală - aceste deficite explică seceta care s-a instalat în toată ţara.

Harta cantitatilor relative de precipitatii (Pi/Pm) înregistrate în luna iunie 2003 în Ocoalele silvice din România

Calculul cantităţilor procentuale de precipitaţii înregistrate în luna iunie evidenţiază că, practic, în toată ţara cantităţile de precipitaţii căzute au fost mai mici de 40% din media multianuală cu câteva excepţii înregistrate în Carpaţii Meridionali, nordul Carpaţilor Orientali şi Banat unde s-au înregistrat 40 - 80% din valoarea medie. Cele mai reduse cantităţi relative de precipitaţii s-au înregistrat în ocoalele silvice din nord-vestul ţării (D.S. Satu Mare, Bihor, Maramureş, Sălaj, Cluj, Alba şi Sibiu) unde nu au depăşit 20% din media multianuală. Valori similare s-au înregistrat şi în zona de sud-vest a ţării, în special în ocoalele situate în apropierea Dunării, din clisura Dunării până la Olt (O.s. Moldova Nouă, Berzasca, Orşova, Băile Herculane, Dorbeta Turnu Severin, Simian, Jiana, Vânju Mare, Calafat, Segarcea, Sadova şi Caracal), precum şi Bărăgan (D.S. Ialomiţa, O.s. Slobozia, Lehliu, Lacu Sărat şi Brăila) şi Dobrogea (în special în D.S. Tulcea). Zone întinse din Moldova (O.s. Botoşani, M. Eminescu, Dorohoi, Iaşi, Ciurea, Podu Iloaie, Huşi, Vaslui, Bârlad, Epureni, Tecuci, Hanu Conachi) şi Subcarpaţii de Curbură (O.s. Focşani, Panciu, Gugeşti) se încadrează în această categorie. De asemenea în zona montană din jumătatea sudică a Carpaţilor Orientali şi pe clina nordică a Carpaţilor Meridionali precipitaţiile se distribuie mai neregulat dar în cele mai multe ocoale silvice cantităţile căzute nu au depăşit 20 - 30% din media multianuală a lunii iunie. Această situaţie este mai gravă decât în cea mai defavorabilă ipoteză de prognoză (Pi = 50% din Pm) avută în vedere la evaluările noastre din luna mai. Lipsa îndelungată a precipitaţiilor pe aproape toată durata lunii iunie (practic precipitaţiile înregistrate au căzut numai în ultima decadă) a determinat accentuarea deficitului hidric în orizonturile superioare ale solurilor şi a condus la uscări pe mari suprafeţe ale plantaţiilor din primăvara anului 2003. O analiză a indicilor standardizaţi ai precipitaţiilor în ultimile 2 - 3 luni va evidenţia clar zonele cele mai afectate.

Harta indicelui standardizat al precipitatiilor (SPI) în luna iunie 2003 în Ocoalele silvice din România

Calculul indicelui standardizat al precipitaţiilor pentru luna iunie evidenţiază şi mai pregnant afirmaţiile de mai sus. Luna iunie a fost excesiv de secetoasă (cu valori SPI = 2,5 … 2,9) în extremitatea de nord - vest a ţării (O.s. Livada, Satu Mare, Carei, Borleşti, Ulmeni, Somcuta Mare, Cehul Silvaniei, Zalău, Jibou, Ileanda, Săcuieni, Marghita şi Tâşnad), în sudul Câmpiei Transilvaniei (O.s. Luduş, Târnăveni, Mediaş, Agnita, Sibiu) în sud - vestul Olteniei în ocoalele silvice din vecinătatea Dunării (O.s. Orşova, Simian, Jiana, Vânju Mare, Caracal).

Un regim al precipitaţiilor extrem de secetos (SPI = 2 … 2,5) s-a înregistrat în luna iunie în aproape toată Transilvania, inclusiv în Munţii Apuseni, sudul Caraşului şi sudul Olteniei precum şi în cunoscutele zone ale ţării cu secete prelungite: Dobrogea, Bărăganul şi sudul Moldovei. In câteva ocoale din nordul Moldovei (O.s. Dorohoi, Botoşani, Mihai Eminescu, Iaşi, Ciurea, Paşcani) s-a înregistrat de asemenea un regim extrem de secetos, cu efecte catastrofale asupra culturilor agricole şi plantaţiilor şi regenerărilor naturale.

In majoritatea zonelor extracarpatice şi în Carpaţii Orientali şi Meridionali regimul precipitaţiilor a fost foarte secetos cu câteva excepţii din D.S. Prahova, Dâmboviţa, Gorj şi Banat unde regimul precipitaţiilor a fost moderat secetos - aproape normal.

Harta indicelui standardizat al precipitatiilor (SPI) pe ultimele doua luni (iunie - mai 2003) în ocoalele silvice din România

Calculul indicelui SPI₂ pentru ultimele două luni evidenţiază că seceta instalată la începutul sezonului de vegetaţie a continuat în aceleaşi regiuni. Din analiza hărţii se constată că în ultimele 2 luni regimul precipitaţiilor a fost excesiv de secetos (SPI = 2,5 … 2,9) în ocolul silvic Tulcea şi în câteva ocoale silvice din D.S. Sălaj (O.s. Zalău, Almaş, Jibou, Ileanda), Maramureş (O.s. Somcuta Mare, Baia Mare, Tăuţi Măgherăuş, Baia Sprie, Tg. Lăpuş, Gorşii Tibleşului şi Strâmbu Băiuţi), Cluj (O.s. Beclean, Dej, Gherla).

In aproape toate ocoalele silvice din Transilvania, din nordul Moldovei la est de Siret (D.S. Botoşani, Iaşi, Neamţ şi Bacău) şi din sud - estul ţării (D.S. Ialomiţa, Tulcea şi Constanţa) ultimele două luni au fost extrem de secetoase (SPI = 2 … 2,4).

Un regim al precipitaţiilor foarte secetos s-a înregistrat în ultimele două luni în tot vestul Moldovei, Carpaţii Meridionali, Câmpia Vlăsiei şi în cea mai mare parte din Banat.

Numai în sudul Banatului (zona montană) şi în Oltenia regimul precipitaţiilor în ultimele două luni a fost moderat secetos şi doar local în aceste regiuni a fost aproape normal (O.s. Reşiţa, Văliug, Anina, Nera, Bozovici, Păltiniş din D.S. Caraş Severin). De remarcat că seceta instalată în ultimele două luni a determinat apariţia unor arii foarte întinse, încadrabile în acelaşi regim de umiditate şi o trecere gradată de la un regim moderat secetos în sud-vestul ţării către un regim excesiv de secetos spre nord-vest şi sud-est.

Harta indicelui standardizat al precipitatiilor (SPI) pe ultimele trei luni (iunie - mai - aprilie 2003) în ocoalele silvice din România

In ultimele 3 luni, care coincid cu prima jumătate a sezonului de vegetaţie, regimul precipitaţiilor căzute a avut următoarele caracteristici:

Excesiv de secetos (SPI₃ = 2,5 … 2,9) în O.s. Zalău, Jibou, din D.S. Sălaj şi Gherla din D.S. Cluj, precum şi în O.s. Tulcea - jumătatea de vest a Deltei Dunării

Extrem de secetos (SPI₃ = 2,0 … 2,4) în toate ocoalele silvice din centrul Transilvaniei şi nord-vestul ţării (local chiar excesiv de secetos), în nordul Moldovei (D.S. Botoşani, Iaşi, Neamţ) precum şi în nordul Dobrogei (O.s. Tulcea) şi nordul Bărăganului (O.s. Slobozia, Feteşti şi Brăila). De asemenea s-a mai înregistrat acelaşi regim în O.s. Râmnicu Sărat, Buzău, Vintilă Vodă şi Tisău din D.S. Buzău şi insular în Clisura Dunării şi nordul Câmpiei Vlăsiei.

Foarte secetos în ocoalele silvice din Carpaţii Orientali (D.S. Suceava, Neamţ, Bacău, Vrancea, Buzău, Prahova), Podişul Moldovei (D.S. Vaslui, Iaşi), Câmpia Română, sudul Dobrogei şi cea mai mare parte din ocoalele silvice din zona montană a Carpaţilor Meridionali şi Occidentali.

In Subcarpaţii Meridionali, Banat şi Câmpia de Vest (D.S. Arad), Teleorman şi sudul Moldovei, regimul precipitaţiilor în ultimele 3 luni a fost moderat secetos.

Numai în sud-vestul ţării (D.S. Caraş Severin, Mehedinţi, Dolj, Gorj, Vâlcea şi Olt) regimul precipitaţiilor în ultimele 3 luni a fost aproape normal cu câteva excepţii în apropierea Dunării de la Orşova până la Corabia.

Harta indicelui standardizat al precipitatiilor (SPI) pe ultimele patru luni (iunie - mai - aprilie - martie 2003) în ocoalele silvice din România

Analiza distribuţiei valorilor SPI₆ pe harta României pune în evidenţă o arie foarte întinsă pe toată zona centrală a ţării şi în nord - vest cu un regim al precipitaţiilor extrem de secetos iar în anumite ocoale (O.s. Dej, Gherla, Almaş, Sibiu, Sălişte, Valea Cibinului, Valea Sadului) chiar excesiv de secetos. Aceeaşi caracteristică pentru ultimele 6 luni se evidenţiază în O.s. Dorohoi, M. Eminescu şi Truşeşti din D.S. Botoşani şi local în Bărăgan (O.s. Slobozia) şi Dobrogea (O.s. Hârşova).

Un regim al precipitaţiilor foarte secetos în ultimele 6 luni s-a înregistrat în nordul Carpaţilor Orientali, Carpaţii de Curbură şi Carpaţii Meridionali şi Apuseni precum şi în jumătatea de nord a Moldovei. In sud-vestul ţării, Muntenia, sudul Moldovei şi Dobrogea, regimul precipitaţiilor a fost moderat secetos iar insular în D.S. Olt, Teleorman, Arad, Vrancea şi sudul D.S. Vaslui, regimul precipitaţiilor în ultimele 6 luni a fost aproape normal.

Analiza prezentată pentru ultimele luni evidenţiază o tendinţă de localizare şi cronicizare a secetei în Transilvania şi în nordul Moldovei.

Evapotranspiratia

Evapotranspiraţia potenţială înregistrată în luna iunie a avut valori de peste 120 mm în Dobrogea, Bărăgan, Câmpia Vlăsiei, nordul Moldovei (D.S. Botoşani, Iaşi) precum şi în Câmpia de Vest, Câmpia Transilvaniei şi depresiunile intramontane din Carpaţii Orientali (Ciuc, Covasna, Braşov). In restul teritoriului, evapotranspiraţia potenţială a avut valori de 100 - 120 mm în zona de câmpie şi dealuri şi 70 - 90 mm în zona montană.

Valorile ridicate ale evapotranspiraţiei potenţiale cu 10 - 20% mai mari decât media multianuală au accentuat şi mai mult deficitul de umiditate din orizonturile superioare ale solurilor grăbind instalarea secetei fiziologice în culturile tinere şi regenerările naturale.

Harta rezervei de apa din sol pentru luna iunie 2003 în ocoalele silvice din România

Precipitaţiile efective (P - ETP) înregistrate în luna iunie 2003 au avut în toată ţara valori negative ceea ce pune în evidenţă o accentuare a secetei în toate regiunile ţării.

Valorile cele mai mari cu care s-a redus rezerva de apă din sol s-au înregistrat în nordul Dobrogei (-120 mm); iar în sudul Dobrogei, în Bărăgan, nordul Moldovei şi nordul Câmpiei de Vest, rezerva de apă s-a diminuat cu 100 - 120 mm.

Pe arii extinse din Moldova (la est de Siret), Bărăgan, Câmpia Română şi Oltenia de sud, rezervele s-au diminuat cu 70 - 100 mm. In resul teritoriului rezerva de apă din sol s-a diminuat cu 20 - 70 mm şi doar în ocoalele silvice din nordul Carpaţilor Orientali (D.S. Suceava şi Neamţ) şi Carpaţii Meridionali (D.S. Prahova şi Dâmboviţa) rezervele de apă din sol s-au diminuat cu mai puţin de 20 mm.

Prognoza evoluţiei vremii şi regimul probabil al precipitaţiilor pentru luna iulie 2003

După valul de precipitaţii înregistrat în perioada 25 - 28 iunie, în special în zona de nord a ţării, primele zile ale lunii iulie vor fi fără precipitaţii iar în perioada 5 - 9 iulie sunt aşteptate precipitaţii în anumite zone abundente, 30 - 50 l/m² determinate de o depresiune care se va centra deasupra ţării noastre şi va fi blocată în deplasarea ei către est de anticiclonul antisiberian centrat deasupra Munţilor Ural. In perioada 10 - 13 iulie se vor înregistra precipitaţii puţine iar în perioada 14 - 19 iulie un front atmosferic cu originea în vestul Europei va produce cantităţi importante de precipitaţii estimate la 30 - 40 mm în vest şi 10 - 15 mm în est. Faţă de media multianuală a perioadei, precipitaţiile vor fi apropiate în est, cu 50% mai mari în Carpaţii Meridionali şi Câmpia Română şi duble în Transilvania şi Câmpia de Vest. In perioada 20 - 25 iulie vremea va fi frumoasă, fără precipitaţii, iar după 25 iulie este posibilă advecţia unui nou front de precipitaţii deasupra teritoriului ţării noastre.

In prima jumătate a lunii iulie se prognozează o răcire a vremii, în special în Carpaţii Orientali şi în jumătatea de nord a ţării, care se va extinde până în 19 iulie în toată ţara cu excepţia Dobrogei. Se apreciază că temperaturile, în primele decade ale lunii iulie, vor fi mai reduse cu 2 - 4⁰C decât media în jumătatea de nord a ţării şi cu 1 - 2⁰C în est. In Dobrogea şi Bărăgan temperaturile vor fi apropiate de media multianuală. Rezerva de apă existentă în sol (stratul de 2 m), la începutul lunii iulie, se estimează la 250 - 300 mm în sud-estul ţării, 300 - 350 mm în Moldova, Muntenia, Câmpia de Vest şi Banat, 350 - 400 mm în Transilvania şi 400 - 500 mm în zona montană. In primele două decade ale lunii se estimează că rezerva de apă din sol va creşte cu 10 - 40 mm în zona jumătatea de vest a ţării şi va scădea cu 10 - 40 mm în sud-est.

La începutul lunii iulie indexul stării hidrice a vegetaţiei arăta zone întinse de stress în Câmpia Moldovei, Dobrogea, Câmpia Transilvaniei, Câmpia de Vest şi Bărăgan; o stare hidrică mijlocie în Oltenia, Suceava şi sud-estul Transilvaniei.

Simularea evoluţiei indicilor standardizaţi ai precipitaţilor calculaţi pentru ultimele 2 - 3 şi respectiv 6 luni în urmă din iulie în 5 ipoteze de prognoză

- Ipoteza 1 - Precipitaţiile anticipate pentru luna iulie reprezintă 50% din media multianuală a lunii iulie.

SPI₂ va arăta următoarele regimuri de umiditate în ecosistemele forestiere din România :

Excesiv secetos în nord-vestul ţării, Câmpia Transilvaiei, sudul Moldovei şi nordul Dobrogei

Extrem de secetos în toată ţara cu excepţia nordului Carpaţilor Orientali, Podişului Moldovei, sudul Carpaţilor Meridionali şi Banatului unde va fi foarte secetos

SPI₃ va arăta următoarele regimuri de umiditate în ecosistemele forestiere din România :

Excesiv secetos în câteva ocoale din DS Sălaj, Maramureş şi Cluj şi în Delta Dunării

Extrem de secetos în Transilvania şi Carpaţii Occidentali, Câmpia Moldovei, Bărăgan şi Dobrogea

Foarte secetos în toată Moldova, Carpaţii Meridionali, Muntenia şi Banat

Moderat secetos în Caraş Severin şi Munţii Banatului şi în Oltenia

SPI₆ va arăta un regim extrem de secetos în Transilvania de nord-vest, foarte secetos în jumătatea de nord a Moldovei, Carpaţii de Curbură, Carpaţii Meridionali şi Occidentali, Bărăgan, Dobrogea şi în sud-vestul ţării de-a lungul Dunării, moderat secetos în sud-vestul ţării, Muntenia şi sudul Moldovei.

- Ipoteza I1 - Precipitaţiile anticipate pentru luna iulie reprezintă 75% din media multianuală a lunii iulie

SPI₂ va arăta un regim extrem de secetos în nord-vestul ţării, Câmpia Transilvaniei, sudul Olteniei, sudul Moldovei, Bărăgan şi Dobrogea de nord. Foarte secetos în toată ţara cu excepţia nordului Carpaţilor Orientali, Podişul Moldovei, Banat şi Subcarpaţii Getici unde va fi moderat secetos.

SPI₃ va arăta un regim extrem de secetos în nord-vestul ţării, Câmpia Transilvaniei, Depresiunea Ciuc - Gheorghieni, nordul Bărăganului şi Dobrogei şi Câmpia Moldovei. Foarte secetos tot restul ţării cu excepţia Banatului, Olteniei şi Subcarpaţilor Getici unde va fi moderat secetos - aproape normal.

SPI₆ va arăta un regim extrem de secetos în Transilvania de nord-vest şi Câmpia Transilvaniei. Foarte secetos în toată Transilvania şi Carpaţii Occidentali, în Carpaţii de Curbură, Câmpia Moldovei, Bărăgan şi Dobrogea. Moderat secetos în nordul Carpaţilor Orientali, sudul Moldovei, Muntenia, Banatul şi Câmpia de Vest. In zona centrală a Munteniei regim apropae normal.

- Ipoteza II1 - Precipitaţiile anticipate pentru luna iulie reprezintă 100% din media multianuală a lunii iulie

SPI₂ va arăta un regim foarte secetos în nord-vestul ţării, Valea Mureşului, Bărăgan, Dobrogea şi sudul Moldovei. In restul ţării SPI₂ va indica un regim moderat secetos - aproape normal.

SPI₃ va arăta un regim foarte secetos în Transilvania, Câmpia Moldovei şi Podişul Sucevei, Bărăgan şi Dobrogea. In celelalte regiuni indicele SPI₃ indică un regim moderat secetos în nordul Carpaţilor Orientali, sudul Moldovei, vestul Munteniei şi în Banat şi un regim aproape normal în Munţii Banatului şi Oltenia.

SPI₆ va arăta un regim foarte secetos în Transilvania, Câmpia Moldovei, Bărăgan şi Delta Dunării. In restul ţării SPI₆ va indica un regim moderat secetos - aproape normal (Muntenia, Câmpia de Vest).

- Ipoteza 1V - Precipitaţiile anticipate pentru luna iulie reprezintă 125% din media multianuală a lunii iulie

SPI₂ va arăta un regim foarte secetos în ocoalele silvice din clisura Dunării şi sudul Olteniei, moderat secetos în vestul ţării (cu excepţia Banatului şi Carpaţilor Occidentali unde va fi un regim aproape normal). Tot moderat secetos va indica SPI₂ pentru sudul Moldovei, Bărăgan şi Dobrogea. In restul ţării (Carpaţii Orientali, Carpaţii Occidentali şi Câmpia Română) regimul hidric va fi aproape normal.

SPI₃ va arăta un regim foarte secetos în nord-vestul ţării, Câmpia Transilvaniei, Câmpia Moldovei, Bărăgan şi Dobrogea; aproape normal în Banat, Muntenia şi nordul Carpaţilor Orientali, în rest moderat secetos.

SPI₆ va arăta un regim foarte secetos în nord -vestul ţării, bazinul mijlociu al Mureşului şi local în Câmpia Moldovei, Bărăgan şi Dobrogea. In restul ţării regimul hidric va fi moderat secetos cu excepţia Munteniei, sudului Moldovei, Munţiilor Banatului şi Câmpiei de Vest unde va avea un regim aproape normal.

- Ipoteza V - Precipitaţiile anticipate pentru luna iulie reprezintă 150% din media multianuală a lunii iulie.

SPI₂ va arăta un regim aproape normal în majoritatea regiunilor ţării cu excepţia regiunilor din nord-vest, sud-est şi sudul Olteniei unde va fi moderat secetos.Ocoalele din clisura Dunării şi sudul Olteniei vor avea un regim foarte secetos.

SPI₃ va arăta o ameliorare a condiţiilor hidrice în majoritatea regiunilor ţării cu excepţia Transilvaniei, jumătăţii de nord a Moldovei, Bărăganului şi Dobrogei unde va fi moderat secetos.

SPI₆ indică un regim foarte secetos în nord-vestul ţării şi local în depresiunea Transilvaniei, moderat secetos în Transilvania, Carpaţii de Curbură, nordul Moldovei, Bărăgan, Dobrogea şi sudul Olteniei. In restul teritoriului regimul se va apropia de normal.

Întocmit, Procesare date, Responsabil site,

Dr. ing. Ion BARBU Dr. ing. Ionel POPA Ing. Marius TEODOSIU