RAPORTUL
DE MONITORIZARE ȘI EVALUARE A
RISCULUI
DIN ROMÂNIA PE LUNA
2. Rezultate obținute pentru luna mai 2003
Luna mai s-a caracterizat printr-un deficit important de precipitatii fata
de media multianuala, în special în jumatatea de est si nord a tarii în care
regimul precipitatiilor a fost moderat secetos-foarte secetos..
Harta cantitatilor de precipitatii
cazute în luna mai 2003 în ocoalele silvice din România
Luna mai a anului 2003 s-a caracterizat printr-o
perioada îndelungata fara precipitatii datorita
prezentei anticiclonului siberian într-o regiune situata la est de
tara noastra care a blocat circulatia fronturilor atmosferice
dinspre Oceanul Atlantic si Marea Baltica si a favorizat
antrenarea unor mase de aer foarte cald de deasupra Africii care au determinat
înregistrarea deasupra teritoriului tarii noastre a unor temperaturi
cu 5-150C mai mari decât media multianuala a acestei perioade.
Pe fondul acestor conditii aerosinoptice
deficitul de umiditate din orizonturile superioare ale solurilor s-a accentuat
foarte mult datorita evapotranspiratiei
potentiale foarte ridicate. Pe baza masuratorilor realizate în
cele 400 puncte de monitoring s-a realizat harta
cantitatilor de precipitatii cazute în luna mai 2003 în
ocoalele silvice din România.
Din analiza izoliniilor
calculate prin metoda Krieding se observa foarte clar ca în majoritatea regiunilor
tarii cantitatile de precipitatii au avut valori mai
mici decât media multianuala cu exceptia muntilor Banatului în
care acestea s-au apropiat sau au depasit media multianuala a
lunii mai. Cele mai mici cantitati de precipitatii s-au
înregistrat în Dobrogea si centrul Moldovei (sub 20 mm) precum si în
Baragan, Subcarpatii de Curbura,
restul Moldovei si în Transilvania de nord-vest inclusiv în depresiunile
interne Brasov, Harghita si Hateg. Valori ale
precipitatiilor apropiate de media multianuala s-au mai înregistrat
în Oltenia si în Câmpia Româna la vest de râul Arges. In zona
montana precipitatiile cazute în special în Carpatii
Orientali si Occidentali au fost mult mai mici decât media
multianuala. Mentionam ca precipitatiile cazute
pe tot teritoriul tarii s-au înregistrat numai în ultima decada
a lunii mai, în special în perioada 25-28 mai si s-au datorat unor
advectii de mase de aer umed care au afectat mai ales zonele sudice ale
tarii. Intensitatea precipitatiilor cazute a fost extrem de
mare în anumite zone determinând baltiri si inundatii locale.
Aceasta situatie confirma previziunile anterioare privind
impactul schimbarilor climatice asupra regimului precipitatiilor care
devine din ce în ce mai concentrat, alternând perioade lungi de seceta cu
perioade scurte cu precipitatii extrem de intense. In acelasi mod
s-au manifestat precipitatiile cazute în Oltenia si Caras Severin, unde au
determinat local baltirea apei în culturi.
De regula, luna
mai se caracterizeaza printr-o crestere pronuntata a
precipitatiilor în raport cu altitudinea, ceea ce pune în
evidenta influenta lantului carpatic asupra
cantitatilor de precipitatii cazute în luna mai. Valorile
medii multianuale cazute înregistreaza minimul în Delta Dunarii
(30-40 mm) si în Baragan (50-60 mm) si cresc atât în raport
cu altitudinea cât si cu reducerea longitudinii. Astfel la aceeasi
altitudine, în vestul tarii, cantitatile medii multianuale
înregistrate sunt cu 20-30 mm mai mari decât în Baragan. Valorile
maxime ale precipitatiilor se înregistreaza în tot lantul
carpatic si cresc, în medie, cu 10 mm la 100 m altitudine.
Precipitatiile cazute în luna mai nu confirma aceasta
regula, influenta barajului orografic asupra precipitatiilor
fiind practic nesemnificativa pentru
Carpatii Occidentali si Orientali.
Harta deficitului/excesului de precipitatii
înregistrat în luna mai 2003 în Ocoalele silvice din România
Pe baza valorilor
medii multianuale si a valorilor
reale cazute în luna mai 2003 s-au calculat si reprezentat pe
harta deficitul/excesul de precipitatii (Pi-Pm)
înregistrat în luna mai 2003. Se constata ca deficitele cele mai mari
s-au înregistrat în toata jumatatea de nord a tarii si
în Carpatii Meridionali. Cele mai mari deficite
s-au înregistrat în Moldova Centrala, de-a lungul Siretului,
si în Subcarpatii Moldovei, în Carpatii si Subcarpatii
de Curbura precum si în nordul Carpatilor
Orientali si în Muntii Apuseni unde au avut valori de 50
-70 mm.
In cea mai mare parte a tarii, cuprinzând sudul Moldovei, Câmpia
Româna, Dobrogea si Câmpia Transilvaniei deficitele înregistrate au
avut valori de 20-50 mm, valorile cele mai mari înregistrându-se în
Transilvania si Baragan. Cele mai mici deficite de
precipitatii s-au înregistrat în jumatatea de sud-vest a
tarii (Directiile silvice Caras Severin, Mehedinti, Dolj) si cele situate la vest
de râul Arges, în zona de câmpie si colinara joasa. In
aceste ocoale deficitele calculate la sfârsitul lunii mai au fost mai mici
de 20 mm. Facem mentiunea ca precipitatiile cazute s-au
înregistrat doar la sfârsitul lunii, dupa ce seceta se instalase de
circa 30-35 zile.
In valori relative,
cantitatile de precipitatii cazute s-au apropiat de media
multianuala în Caras Severin
si Oltenia, unde au reprezentat 80-120%. Valori apropiate de media
multianuala, reprezentând 70-80% din aceasta, s-au înregistrat în sudul
Moldovei si în vestul tarii între Mures si Crisul
Repede. In restul teritoriului, cantitatile de precipitatii
cazute au reprezentat 30-60% din media lunii mai. Remarcam câteva
zone în care precipitatiile cazute au reprezentat mai putin de
30% din normala lunii mai : Delta Dunarii, zona centrala a
Moldovei, Depresiunea Baia Mare si nordul Directiei silvice
Salaj, depresiunile Harghita si Covasna precum si Subcarpatii de Curbura.
Harta indicelui standardizat al
precipitatiilor (SPI) în luna mai 2003 în Ocoalele silvice din România
Calculul indicelui
standardizat al precipitatiilor pentru luna mai evidentiaza
doua zone largi foarte secetoase în Delta Dunarii si ocoalele
silvice din centrul Moldovei (D.S. Iasi, Neamt, Bacau) situate
în vecinatatea Siretului. Alte zone foarte
secetoase se evidentiaza în depresiunea intracarpatice din
Transilvania si nord-vestul tarii. In majoritatea ocoalelor
silvice situate la nord-est de o linie imaginara între Giurgiu si
Oradea s-au aflat într-un regim al precipitatiilor moderat-secetos.
Ocoalele silvice situate la sed-vest de aceasta
linie au avut un regim al precipitatiilor aproape normal cu exceptia
unei zone relativ restrânse din vestul extrem al tarii.
Calculat pentru
ultimele doua luni, indicele standardizat al precipitatiilor
evidentiaza foarte clar seceta care s-a instalat în jumatatea de
nord-est a tarii, în special în Moldova, nordul Transilvaniei,
Baragan si Dobrogea. Sub raportul indicelui SPI2
regimul precipitatiilor în lunile mai si aprilie, a fost extrem de
secetos în majoritatea ocoalelor din nordul Moldovei (ocoalele silvice din Iasi
si Botosani) si în câteva ocoale din D.S. Salaj, Cluj
si Tulcea. In majoritatea ocoalelor silvice din Transilvania, regimul
precipitatiilor a fost foarte secetos, aceeasi caracteristica
acordându-se si ocoalelor silvice situate în Subcarpatii
de Curbura si nordul Câmpiei Române si nordul Dobrogiei. In sudul Câmpiei Române, sudul Dobrogei, Carpatii
Meridionali si Occidentali, regimul precipitatiilor a fost moderat-secetos
sau aproape normal. In jumatatea de sud-vest a tarii, pe o linie
imaginara de la Oradea la Giurgiu, regimul precipitatiilor
cazute în ultimele doua luni a fost aproape normal sau moderat-ploios
în sudul D.S. Olt.
Analiza indicelui
standardizat al precipitatiilor calculat pe ultimele trei luni (mai-aprilie-martie) evidentiaza un regim al
precipitatiilor foarte secetos în nord-vestul Transilvaniei, nordul
Moldovei, nordul Dobrogiei si Carpatii de Curbura. La marginea acestor zone, pe
arii întinse cuprinzând toata jumatatea de nord a tarii,
nordul Câmpiei Române si Dobrogea, regimul precipitatiilor pe
ultimele 3 luni a fost moderat-secetos. In jumatatea de sud a
tarii, în special în zona colinara si de Câmpie, în sudul
Moldovei si Câmpia de Vest, regimul precipitatiilor a fost aproape
normal.
Indicele standardizat al precipitatiilor pe ultimele 6
luni evidentiaza câteva zone cu un regim al precipitatiilor
foarte secetos în centrul Transilvaniei si jumatatea de nord-vest a Carpatilor Orientali precum si în Directia
silvica Botosani si Iasi. Mentionam ca în
anumite ocoale din zonele descrise anterior regimul precipitatiilor pe
ultimele 6 luni a fost extrem de secetos. In alte câteva ocoale silvice din
sudul tarii (O.s. Constanta, Ciucurova, Slobozia, Calafat si Orsova) regimul
precipitatiilor pe ultimele 6 luni s-a încadrat în categoria foarte
secetos. La periferia acestor zone, pe arii întinse din Moldova si
Transilvania, inclusiv în Carpatii Orientali,
Occidentali si Apuseni, regimul precipitatiilor pe ultimele 6 luni a
fost moderat-secetos. In restul tarii, si în special în zona extracarpatica, regimul precipitatiilor pe
ultimele 6 luni a fost aproape normal.
Evapotranspiratia potentiala în luna mai, calculata pe baza
diferentei dintre precipitatiile totale si precipitatiile
efective, masurate în fiecare punct de monitoring
evidentiaza o scadere clinala a evapotranspiratiei de la est la vest si de la
altitudini mici la altitudini mari. Valorile cele mai mari ale evapotranspiratiei (peste 120 mm) s-au înregistrat în
centrul Dobrogei, sudul Moldovei, nordul Câmpiei
Române, Valea Siretului si în câteva ocoale
silvice din Subcarpatii Meridionali. In restul
teritoriului, evapotranspiratia
masurata, a avut valori de 90-120 mm în Moldova, Câmpia Româna
mai putin sudul Olteniei, si în vestul tarii. Valorile cele
mai reduse ale evapotranspiratiei (50-80 mm)
s-au înregistrat în Carpatii Occidentali si
Carpatii Meridionali. Datorita
precipitatiilor înregistrate în ultima decada a lunii mai, evapotranspiratia înregistrata în sud-vestul tarii
a fost mai redusa decât media multianuala.
Harta rezervei de apa din sol pentru
luna mai 2003 în ocoalele silvice din România
Precipitatiile
efective (P-ETP) reprezinta, teoretic, cantitatea de apa care se
acumuleaza sau se pierde din orizonturile superioare ale solului în
intervalul dintre doua masuratori. Reprezentarea
cartografica a valorilor P-ETP evidentiaza pierderi foarte mari
de apa din sol în toata jumatatea de est a tarii, din
nordul Moldovei pâna în sudul Câmpiei Române, valorile cele mai mari, de
peste 120 mm, înregistrându-se în nordul Dobrogiei,
Baragan si zona centrala a Moldovei. Rezerva de apa din sol s-a diminuat cu
80-100 mm în Câmpia Româna, sudul Moldovei, nordul Moldovei, estul
Transilvaniei si în jumatatea de nord a Câmpiei de Vest (D.s. Oradea si Satu Mare). Rezerva de apa s-a
diminuat cu 10-50 mm în jumatatea de vest a Transilvaniei si în
Oltenia. Doar în câteva ocoale silvice din zona montana din sud-vest (D.s. Caras Severin, Mehedinti, Hunedoara) rezerva de apa a
crescut cu 20-70 mm.
Prognoza evolutiei regimurilor hidrice în ecosistemele
forestiere pentru luna iunie 2003. Indicele standardizat al precipitatiilor
pe doua luni (SPI2)
Pe baza unor modele
de simulare a regimului hidric în ecosistemele forestiere din România,
prezentam în continuare valorile indicilor SPI2 pentru lunile iunie-mai în doua ipoteze
de prognoza.
1. In ipoteza, foarte
plauzibila, ca în luna iunie precipitatiile vor înregistra 50%
din valoarea medie multianuala, indicele standardizat al
precipitatiilor calculat pentru iunie si mai, pune în
evidenta ca, în majoritatea regiunilor tarii, regimul
precipitatiilor va fi foarte secetos, evidentiindu-se arii foarte
întinse din jumatatea de nord a tarii si sud-est. In
aceasta ipoteza, în celelalte regiuni (sudul Moldovei, Câmpia de
Vest, Carpatii Meridionali) regimul
precipitatiilor va fi moderat-secetos. Doar în zonele montane din Banat
si jumatatea de sud a
Olteniei, urmare a precipitatiilor înregistrate în ultima decada din
luna mai, care au refacut partial rezerva de umiditate din
orizonturile superioare ale solurilor, regimul prognozat al
precipitatiilor va fi moderat-secetos, aproape normal.
2. In ipoteza ca
precipitatiile în luna iunie vor fi 75% din media multianuala s-au calculat
indicele SPI2, iar pe harta s-au trasat izoliniile
regimurilor probabile ale precipitatiilor pentru lunile mai si iunie
în aceasta ipoteza. Se constata ca în Delta Dunarii
si zona centrala a Moldovei regimul hidric în ecosistemele forestiere
va fi foarte secetos. Insular, acest regim se va mai înregistra în depresiunea
Baia Mare si Ciuc. In majoritatea teritoriului, regimul prognozat al
precipitatiilor va fi moderat-secetos, evidentiindu-se jumatatea
de nord a tarii si zone întinse din sud-est din Carpati de
Curbura pâna în Dobrogea. In restul teritoriului (sud-vestul
tarii, sudul Moldovei si Câmpia de Vest) regimul hidric al
ecosistemelor va fi aproape de normal.
Prognoza evolutiei regimurilor hidrice în ecosistemele
forestiere pentru luna iunie 2003. Indicele standardizat al precipitatiilor
pe trei luni (SPI3)
1.- Calculul
indicelui standardizat al precipitatiilor pe ultimele 3 luni, în ipoteza
de prognoza 1 (Pi = 50% din Pm)
evidentiaza ca în tara noastra se va instala un regim
al precipitatiilor foarte secetos în majoritatea regiunilor, dar mai ales
în Transilvania, Moldova, nord-estul Munteniei si Dobrogea. In
aceasta ipoteza de prognoza numai jumatatea de sud-vest a
tarii (din Caras Severin
pâna în Teleorman) va avea un regim aproape normal de aprovizionare cu
apa a ecosistemelor. Remarcam aparitia unor zone cu un regim
moderat secetos pe arii extinse din Carpatii
Meridionali, vestul tarii, sudul Moldovei si sudul Câmpiei
Române.
2. In ipoteza 2, în
care precipitatiile ce se vor înregistra în luna iunie vor fi 75% din
precipitatiile medii multianuale, calculul indicelui standardizat al
precipitatiilor pe trei luni în urma evidentiaza patru zone
relativ întinse cu un regim foarte secetos (jumatatea de nord a Moldovei,
bazinul mijlociu al Somesului,
depresiunea Ciuc-Covasna si nordul Dobrogiei).
La periferia acestor zone foarte secetoase se vor înregistra arii extinse cu un
regim moderat-secetos în toata jumatatea de nord-est a
tarii. In jumatatea de sud-vest si în sudul Moldovei, în
ipoteza de prognoza mentionata, regimul umiditatii
solului va fi aproape normal.
Sinteza evolutiei indicilor standardizati ai precipitatilor
calculati pentru ultimele 2-3 si respectiv 6 luni în urma din iunie în 5 ipoteze
de prognoza se prezinta în ultimul grafic din raport. Ipotezele de prognoza au vizat
urmatoarele situatii :
- Ipoteza I: precipitatiile anticipate pentru
luna iunie reprezinta 50% din media multianuala a lunii iunie
- Ipoteza II: precipitatiile anticipate pentru
luna iunie reprezinta 75% din media multianuala a lunii iunie
- Ipoteza III: precipitatiile
anticipate pentru luna iunie reprezinta 100% din media multianuala a
lunii iunie
- Ipoteza IV: precipitatiile anticipate pentru
luna iunie reprezinta 125% din media multianuala a lunii iunie
- Ipoteza V: precipitatiile anticipate pentru
luna iunie reprezinta 150% din media multianuala a lunii iunie
Se constata ca în cazul în care
precipitatiile în luna iunie vor fi egale cu valorile medii multianuale,
regimul hidric pe ultimele doua luni (SPI2) în ecosistemele forestiere se
va echilibra în majoritatea regiunilor tarii, cu exceptia
Moldovei centrale si a sud-estului Transilvaniei unde va ramâne
moderat-secetos. Calculul SPI3 în aceeasi ipoteza de
prognoza (Pi = Pm) evidentiaza un
regim moderat secetos în cea mai mare parte a Transilvaniei si în zona de
nord-est a Moldovei. Calculat pentru 6 luni, indicele SPI6 în
aceeasi ipoteza, evidentiaza o extindere a zonelor cu regim
moderat secetos în aproape toata zona intracarpatica si în Carpatii de Curbura. Local, în depresiunile
intracarpatice, se vor înregistra regimuri de umiditate foarte secetoase.
In ultimele doua ipoteze de prognoza, în
care precipitatiile estimate vor fi 125 respectiv 150% din
precipitatiile medii ale lunii iunie, se constata ca regimul
hidric în ecosistemele forestiere se va echilibra în toate regiunile
tarii iar în zona de sud si de sud-vest, local, vor putea apare
zone încadrabile în regimul moderatploios
- foarteploios.
Anticipam ca probabilitatea cea mai mare de realizare
o au ipotezele I si II, în care precipitatiile vor fi deficitare si vor reprezenta
50-75% din media multianuala. In aceste conditii este de asteptat ca seceta
sa se accentueze în zona de sud-est a tarii, în special în nordul Dobrogei,
si în jumatatea de nord a tarii afectând atât padurile din zona de câmpie
si dealuri cât si cele din zona montana. tinând cont de situatia prognozata
atragem atentia asupra pericolului declansarii unor incendii în zonele mentionate,
în special în culturile de rasinoase instalate în afara arealului.
Întocmit,
Procesare date, Responsabil site,
Dr.
ing. Ion BARBU Dr. ing. Ionel POPA Ing. Marius TEODOSIU
