PRIMUL
RAPORT DE MONITORIZARE ȘI EVALUARE A RISCULUI
DE APARIȚIE A SECETEI ÎN PĂDURILE DIN ROMÂNIA
1. Generalități
Proiectul de cercetare Monitorizarea riscului
de apariție a secetei în pădurile din România este elaborat de ICAS
Câmpulung Moldovenesc în cadrul Programului Național M.E.N.E.R. (Mediu,
Energie, Resurse) și are ca beneficiar R.N.P. și Direcțiile Silvice.
Directorul proiectului: dr. ing. Ion BARBU.
2. Lucrări efectuate
În perioada septembrie 2001-februarie 2002 s-au
confecționat echipamentele pentru măsurarea lunară a precipitațiilor totale și
efective (P-ETP) și s-au elaborat instrucțiunile pentru efectuarea și
raportarea măsurătorilor, publicându-se broșura Evaluarea riscului de
apariție a secetei în pădurile din România care se difuzează la
fiecare Direcție silvică și Ocol silvic odată cu instalarea echipamentelor și
instruirea responsabililor desemnați.
În perioada 1 februarie-8 martie 2002 a fost instalată
rețeaua de efectuare a măsurătorilor în ocoalele silvice din direcțiile: Dolj,
Mehedinți, Gorj, Vâlcea, Olt, Teleorman, București și Slobozia și s-a făcut
instruirea responsabililor desemnați la nivelul direcțiilor silvice și la
nivelul ocoalelor silvice din subordinea acestora.
In luna martie s-au măsurat și înregistrat integral
precipitațiile la un număr de 38 ocoale silvice, care, după ce au fost
validate, au fost introduse în baza de date și s-au stabilit indicatorii
prezentați sinoptic pe hărțile anexate. Pentru ocoalele silvice la care nu s-a
terminat instalarea captatorilor la începutul lunii martie sau pentru care
datele transmise nu au putut fi validate, apare în hărți culoarea albă.
3. Rezultate obținute pentru luna martie
2002
Pe baza măsurătorilor asupra precipitațiilor totale
înregistrate la 38 de ocoale silvice din sudul țării s-au calculat toți
parametrii care permit evaluarea deficitului de precipitații
și intensitatea secetei prin intermediul indicatorului SPI
(indicele standardizat al precipitațiilor).
Începând din data de 8 aprilie 2002 rezultatele
calculelor și hărțile sinoptice ai indicatorilor de caracterizare a secetei vor
putea fi accesate de către beneficiarii menționați (RNP, Direcții silvice,
Ocoale silvice) de pe site-ul ICAS Câmpulung: http://www.icassv.ro
Datele
vor fi actualizate lunar. Rezultatele obținute s-au raportat grafic în sistem
GIS, unitatea de eșantionaj fiind ocolul silvic. În continuare se prezintă
analiza indicatorilor secetei calculați pentru sudul țării, pe baza
măsurătorilor efectuate în luna martie 2002.
Luna
martie este una dintre cele mai secetoase luni ale anului, cantitățile medii
multianuale de precipitații variind între 30-40 mm în sudul extrem, 40-50 mm în
Mehedinți și partea sudică a județului Gorj și în Subcarpații Sudici. Pentru
zona montană a județului Mehedinți și Gorj au valori de peste 60 mm. In funcție
de cantitățile de precipitații înregistrate în cursul iernii și în luna martie
se poate estima rezerva de apă din sol la începutul sezonului de vegetație.
Din
informațiile noastre, culese la ocoale, rezultă că pentru tot sudul țării, cu
excepția Direcției silvice Slobozia, în lunile ianuarie și februarie nu au
căzut precipitații semnificative, în cele mai multe dintre ocoalele silvice
itinerate, ultimele precipitații fiind înregistrate la sfârșitul lunii
decembrie 2001.
Măsurătorile
efectuate în luna martie 2002 în ocoalele silvice din sudul țării au fost
reprezentate pe hartă. Se constată că în județele Mehedinți și Gorj practic nu
au căzut precipitații în luna martie, deficitul cumulându-se cu cel din lunile
ianuarie și februarie, rezultând un deficit important de precipitații pentru
această zonă.
In
județele Dolj, Olt și Teleorman cantitățile de precipitații căzute au avut
valori maxime de 20-40 mm, în sudul extrem al țării (în ocoalele silvice din apropierea
Dunării) și valori mult mai reduse sub 15 mm în ocoalele silvice din nordul
județelor respective. Valori cantitative nesemnificative s-au înregistrat în
Subcarpații Sudici.
In SE
Câmpiei Române (Direcția silvică Slobozia) s-au înregistrat precipitațiile cele
mai mari din tot sudul țării 30-60 mm, valorile maxime fiind înregistrate în
Ocolul silvic Călărași.
Pe
baza diferenței dintre precipitațiile efective căzute în luna martie și
precipitațiile medii multianuale ale lunii martie s-a calculat și reprezentat
sinoptic deficitul de precipitații (PI Pm) exprimat în mm pentru ocoalele
silvice la care s-au făcut măsurători valide.
Se constată că deficitul maxim pentru luna martie se
înregistrează în județele Gorj (- 40 -70 mm) și Mehedinți (-30
-60mm). In județele Dolj, Olt, Teleorman și Călărași deficitele de precipitații
au valori mai reduse fiind cuprinse între 10 și 30 mm. In județul Călărași,
în apropierea Dunării, precipitațiile căzute în luna martie sunt mai mari cu 30
mm față de media multianuală.
Cantitățile
relative de precipitații, exprimă în procente,
(Pi Pm) * 100 / Pm, cantitatea de precipitații înregistrată în luna
martie față de valorile medii multianuale.
Din analiza hărții în care s-au reprezentat aceste valori
se constată că în județul Gorj, aproape în toate ocoalele precipitațiile căzute
sunt cu 80-100% mai mici decât valorile multianuale, în județul Mehedinți sunt
cu 70-90% mai mici decât media lunii martie. In județele din sudul țării
situate în imediata vecinătate a Dunării (Vânju Mare, Calafat, Corabia, Turnu
Măgurele) precipitațiile căzute prezintă valori cu 20-40% mai mici decât media
multianuală a lunii martie. In ocoalele silvice din nordul județului Olt
(Slatina, Balș) cantitățile relative de precipitații sunt cu 70-80% mai reduse
decât media. In județul Teleorman, cantitățile relative de precipitații au
valori mai reduse cu 20-60% decât media multianuală. Numai în Ocolul silvic
Călărași s-au înregistrat precipitații mai mari cu 20-40% decât media
multianuală a lunii.
Indicele
standardizat al precipitațiilor se calculează ca raport între precipitațiile
relative (Pi-Pm)/Pm și coeficientul de variație (s) al precipitațiilor medii
multianuale din luna martie.
SPI = (Pi Pm)*s /Pm
Indicele standardizat al precipitațiilor permite evidențierea intensității
deficitului/excesului de umiditate pentru oricare regiune a globului.
In tabelul 1 se prezintă corespondența dintre valorile
lunare ale indicilor SPI și P% și semnificația acestora pentru zona temperat-continentală
a emisferei nordice (după McKee, 1993).
Tabelul 1. Corespondența
dintre valorile lunare ale indicilor SPI și P% și semnificația acestora pentru
zona temperat continentală a emisferei nordice
|
SPI |
P% |
Semnificația climatică |
|
>3 |
>270 |
Extrem de ploios. Inundații iminente. Pericol alunecări
de teren vara, rupturi și doborâturi de zăpadă iarna și primăvara |
|
2,5 3 |
250 270 |
Excesiv de ploios. Pericol de inundații vara și iarna
dacă precipitațiile sunt lichide.
Pericol de RDZ primăvara |
|
2 2,5 |
225 250 |
|
|
1,5 2 |
200 225 |
Foarte ploios |
|
1 1,5 |
150 200 |
Moderat ploios |
|
-1 1 |
50 150 |
Aproape de normal. Nu se semnalează deficite sau excese.
Vara sunt posibile perioade de uscăciune |
|
-1,5 -1 |
25 50 |
Moderat secetos |
|
-1,5 -2 |
0 25 |
Foarte secetos |
|
-2 -2,5 |
|
Extrem de secetos |
|
-2,5 -3 |
|
Extrem de secetos. De regulă mai mult de 3 luni cu
precipitații (stepă vara) |
|
< -3 |
|
Nesemnificative sau o. Ani la rând deficite excesive,
deșert |
Pe harta României s-a reprezentat indicele standardizat
al precipitațiilor în luna martie 2002 în ocoalele silvice din sudul țării. Pe
baza datelor calculate se poate aprecia că luna martie 2002 a fost foarte secetoasă în județul Gorj și
Mehedinți, moderat secetoasă în sudul
județului Mehedinți și în județele Dolj și nordul județului Olt. De asemenea se
poate aprecia ca moderat secetoasă
foarte secetoasă zona Subcarpaților Sudici (I.C.A.S. Mihăiești). In restul
ocoalelor silvice, luna martie, se caracterizează ca fiind apropiată de normal, doar în județul Călărași,
estimarea prin intermediul SPI, pentru luna martie fiind de lună foarte ploioasă.
Lucrarea de instalare a captatorilor de precipitații
continuă în restul ocoalelor silvice din țară, estimându-se finalizarea acestei
acțiunii la sfârșitul lunii mai 2002.
Întocmit, Concepție
soft, bază de date, GIS, Implementare Internet,
Dr. ing. Ion BARBU Dr. ing. Ionel POPA Ing. Marius
Teodosiu