RAPORTUL DE MONITORIZARE ŞI EVALUARE A
RISCULUI DE APARIŢIE A SECETEI ÎN PĂDURILE
DIN ROMÂNIA PE LUNA OCTOMBRIE 2003

1. Informatii despre proiect

2. Rezultate obţinute pentru luna octombrie 2003

Harta cantitatilor de precipitatii cazute în luna octombrie 2003 în ocoalele silvice din România

Luna octombrie a anului 2003 s-a caracterizat prin căderi abundente de precipitaţii în toate regiunile ţării dar mai ales în jumătatea de vest. Cele mai mari cantităţi de precipitaţii, depăşind 150 mm, s-au înregistrat în nordul Carpaţilor Orientali, în nord-vestul ţării şi în partea vestică a Carpaţilor Meridionali. In mod excepţional asemenea cantităţi de precipitaţii s-au înregistrat şi în ocoalele silvice din jurul Bucureştiului. Pe arii extinse din vestul ţării, centrul Transilvaniei şi Câmpia Română şi Oltenia, precipitaţiile căzute în luna octombrie au depăşit 100 mm ceea ce a condus la acumulări importante de apă în sol care au refăcut rezerva de apă în primii 20 – 40 cm. Cantităţile cele mai mici de precipitaţii (dar care se apropie de media multianuală a lunii octombrie sau chiar o depăşesc (s-au înregistrat în Câmpia Moldovei şi nordul Dobrogei.

Harta cantitatilor medii multianuale de precipitatii cazute în luna octombrie 2003 în ocoalele silvice din România

Luna octombrie este caracterizată ca o lună cu precipitaţii scăzute dar ceva mai mari decât în luna septembrie. In luna octombrie cantităţile medii cele mai mari de precipitaţii se înregistrează în zona montană cu valori cuprinse între 70 – 100 mm în nordul Carpaţilor Orientali şi nordul Olteniei. Valori cu 10 – 20 mm mai scăzute se înregistrează în restul lanţului carpatic la altitudini de peste 500 m. In zona colinară şi de câmpie valorile medii multianuale înregistrate în luna octombrie au valori cuprinse între 40 şi 60 mm, valorile mai mari înregistrându-se în Câmpia de Vest şi în centrul Transilvaniei. Cele mai mici precipitaţii medii în luna octombrie se înregistrează în Moldova la est de Siret precum şi în Delta Dunării şi sudul Dobrogei.

Harta deficitului/excesului de precipitatii înregistrat în luna octombrie 2003 în ocoalele silvice din România

Din analiza hărţii în care s-au reprezentat deficitul/excesul de precipitaţii înregistrat în luna octombrie se constată că în majoritatea ocoalelor silvice din ţară precipitaţiile căzute au fost în exces faţă de media multianuală. Cele mai mari valori excedentare (50 – 150 mm) s-au înregistrat în Carpaţii Meridionali, Muntenia, Banat, Câmpia de Vest şi nord-vestul ţării. Singurele zone în care precipitaţiile au înregistrat un uşor deficit de 10 – 30 mm se află în nordul Carpaţilor Orientali şi în Delta Dunării.

Harta cantitatilor relative de precipitatii (Pi/Pm) înregistrate în luna octombrie 2003 în ocoalele silvice din România

Din analiza hărţii în care s-au reprezentat cantităţile relative de precipitaţii (calculate în % din valoarea medie multianuală) se observă că, în cea mai mare parte a teritoriului ţării, cantităţile de precipitaţii căzute au depăşit cu 50 – 100% valoarea medie multianuală; în vestul ţării, sudul Transilvaniei, Banat, Oltenia, Muntenia, sudul Dobrogei şi estul Moldovei precipitaţiile căzute au fost de cel puţin două ori mai mari decât media multianuală a acestei luni. Singurele zone în care precipitaţiile s-au apropiat de normal sau au fost mai mici decât aceasta se află în nordul Moldovei şi pe clina estică a Carpaţilor Orientali precum şi în Delta Dunării.

Harta indicelui standardizat al precipitatiilor (SPI) în luna octombrie 2003 în ocoalele silvice din România

Indicele standardizat al precipitaţiilor calculat pentru luna octombrie 2003 şi reprezentat pe harta ocoalelor silvice indică un regim al precipitaţiilor foarte ploios – nemaipomenit de ploios în majoritatea ocoalelor silvice din jumătatea de sud şi de vest a ţării. Astfel, pe arii extinse din D.S. Bucureşti, Teleorman, Olt, Dâmboviţa, Hunedoara, Caraş Severin, Bihor şi Satu Mare, regimul precipitaţiilor a fost excesiv de ploios sau chiar nemaipomenit de ploios. Din comparaţia cu lunile anterioare când în aceste zone s-au înregistrat luni la rând deficite foarte importante rezultă cu pregnanţă caracterul foarte fluctuant al regimului precipitaţiilor şi riscurile locale de apariţie a secetelor excesive sau inundaţiilor neaşteptate cu efecte negative nu numai asupra pădurilor ci şi asupra altor componente ale sistemului socio-economic. In jumătatea de est a ţării cuprinzând şi arii extinse din Carpaţii Orientali regimul precipitaţiilor a fost aproape normal, excepţie fac ocoalele silvice din D.S. Iaşi, Vaslui şi Constanţa în care regimul precipitaţiilor a fost moderat ploios – extrem de ploios.

Harta indicelui standardizat al precipitatiilor (SPI) pe ultimele doua luni (octombrie-august 2003) în ocoalele silvice din România

Calculul indicelui standardizat al precipitaţiilor cumulate din lunile octombrie şi septembrie ale anului 2003 evidenţiază foarte clar două zone cu caracteristici diferite. Astfel în jumătatea de sud a ţării regimul precipitaţiilor a fost moderat ploios – nemaipomenit de ploios iar în jumătatea de nord aproape normal sau chiar moderat ploios în D.S. Iaşi, Oradea, Sibiu şi Vrancea. Cele mai mari valori ale indicelui SPI 2 s-au înregistrat în Câmpia Română, sudul Dobrogei şi nordul Olteniei unde pe arii extinse acesta s-a caracterizat ca fiind excesiv de ploios – nemaipomenit de ploios.

Harta indicelui standardizat al precipitatiilor (SPI) pe ultimele trei luni (octombrie -august -iulie 2003) în ocoalele silvice din România

Evidenţiază aproape aceleaşi caracteristici ca şi SPI 2 cu zone extinse din Oltenia, Muntenia şi Dobrogea în care s-au înregistrat un regim al precipitaţiilor în ultimele 3 luni foarte ploios – nemaipomenit de ploios. In jumătatea de nord a ţării regimul precipitaţiilor în ultimele 3 luni a fost aproape normal cu excepţia unor ocoale silvice din Câmpia Transilvaniei (Dej, Gherla, Cluj, Turda) şi Carpaţii Occidentali (O.s. Gilău, Someşul Rece, Huedin, Beliş, Gârda, Aleşd) şi din nordul Moldovei (O.s. Darabani, Dorohoi, Botoşani, M. Eminescu, Marginea, Putna, Falcău) care s-au caracterizat printr-un regim foarte secetos – moderat secetos. In cea mai mare parte a teritoriului regimul precipitaţiilor cumulate pe 3 luni s-a apropiat de normal.

Harta indicelui standardizat al precipitatiilor (SPI) pe ultimele 6 luni în ocoalele silvice din România

Din analiza distribuţiei valorilor indicelui standardizat al precipitaţiilor cumulate în perioada mai – octombrie care coincid cu sezonul de vegetaţie se constată că regimul precipitaţiilor a fost foarte secetos – extrem de secetos în majoritatea ocoalelor silvice din nord- vestul ţării (D.S. Satu Mare, Baia Mare, Sălaj, Cluj, Zalău şi Oradea). Pe arii extinse cuprinzând aproape toată Transilvania şi Carpaţii de Curbură, precum şi local în Clisura Dunării şi nordul Moldovei regimul precipitaţiilor în sezonul de vegetaţie 2003 a fost moderat secetos – foarte secetos. In restul teritoriului cuprinzând practic tot lanţul carpatic şi zona extracarpatică din Moldova, Muntenia, Dobrogea şi Banat regimul precipitaţiilor a fost aproape normal.

Indicele standardizat al precipitaţiilor pe ultimele 12 luni 2003 în ocoalele silvice din România

Calculul indicelui standardizat al precipitaţiilor calculat pe ultimele 12 luni anterioare din septembrie 2002 – octombrie 2003 evidenţiază un regim foarte secetos – excesiv de secetos în tot bazinul Transilvaniei cu o prelungire în Carpaţii de Curbură şi în nordul Carpaţilor Orientali. Alte zone în care regimul precipitaţiilor în ultimele 12 luni a fost foarte secetos – extrem de secetos se află în Clisura Dunării, sudul Olteniei, estul Bărăganului şi nordul extrem al Moldovei. In restul teritoriului regimul precipitaţiilor în ultimele 12 luni a fost aproape normal cu excepţia câtorva zone cuprinzând D.S. Olt, sudul Dobrogei şi sudul Moldovei unde regimul precipitaţiilor s-a caracterizat ca fiind moderat ploios – foarte ploios (O.s. Hanu Conachi, Tecuci, Focşani, Basarabi, Caracal, Slatina şi Tr. Măgurele). Ultimele 12 luni au înregistrat cel mai sever regim de precipitaţii (excesiv secetos) în ocoalele silvice Gherla, Bistriţa, Someşul Rece, Gârda, Orşova şi Braşov.

Evapotranspiratia

In luna octombrie evapotranspiratia potentiala se diminueaza mult ca urmare a scaderii temperaturii  si insolatiei în special în zonele joase în care frecvent ceturile devin dominante limitând mult evapotranspiratia. In mod aproape surprinzator în aceasta luna valorile maxime ale evapotranspiratiei se înregistreaza în zona montana si colinara în care desi temperatura medie este relativ scazuta insolatia si vântul intensifica pierderile de apa prin evapotranspiratie pâna la 50 – 60 mm. Valoarea medie a evapotranspiratiei pentru aceasta luna este de 20 – 40 mm. In luna octombrie valorile cele mai reduse s-au înregistrat în sudul Câmpiei Române, nordul Carpatilor Orientali si în Câmpia de Vest si sudul Transilvaniei. Valorile cele mai ridicate ale evapotranspiratiei 50 – 60 mm s-au înregistrat în Carpatii Occidentali, Carpatii Meridionali si local în Baragan, Podisul Babadag si în Subcarpatii Moldovei.

Harta rezervei de apa din sol pentru luna octombrie 2003 în ocoalele silvice din România

Din analiza distribuţiei precipitaţiilor efective (P-ETP) înregistrate în luna octombrie 2003 se constată că în majoritatea regiunilor ţării ca urmare a precipitaţiilor căzute rezerva de apă din sol a crescut teoretic cu peste 40 l/m² în toate regiunile ţării cu excepţia câtorva ocoale silvice din D.S. Botoşani, Ialomiţa şi Tulcea, unde acumulările de apă în sol au fost neglijabile. Cele mai mari valori ale precipitaţiilor efective s-au înregistrat în nord-vestul ţării şi în sud-vest (în special în nordul Olteniei) şi au avut valori cuprinse între 80 – 140 mm. Ţinând cont de caracterul torenţial al precipitaţiilor înregistrate se apreciază că doar o mică parte dintre acestea (20 – 50%) s-au infiltrat în sol, cea mai mare parte pierzându-se prin scurgeri la suprafaţă.

- Simularea evoluţiei indicilor standardizaţi ai precipitaţilor pentru luna noiembrie 2003 calculaţi pentru ultimele 2 – 3 şi respectiv 6 luni în urmă (din noiembrie) în 5 ipoteze de prognoză

- Ipoteza 1 - Precipitaţiile anticipate pentru luna noiembrie reprezintă 50% din media multianuală a lunii noiembrie

SPI₂ va arăta următoarele regimuri de umiditate în ecosistemele forestiere din România :

Aproape normal în majoritatea regiunilor ţării cu excepţia ocoalelor silvice din Muntenia (între Argeş şi Jiu) şi Banat unde regimul va fi moderat ploios.

SPI₃ va arăta următoarele regimuri de umiditate în ecosistemele forestiere din România :

Aproape normal în majoritatea regiunilor ţării situate la nord de o linie imaginară ce uneşte Arad de Oradea. La sud de această linie regimul precipitaţiilor va fi moderat ploios până la excesiv de ploios, în special în Câmpia Română şi sudul Dobrogei.

SPI₆ va arăta un regim extrem de secetos în colţul de nord-vest al ţării, moderat secetos – foarte secetos în toată Transilvania, Clisura Dunării, Depresiunea Braşovului şi Carpaţii de Curbură, şi un regim aproape normal în restul ţării.

- Ipoteza I1 - Precipitaţiile anticipate pentru luna noiembrie reprezintă 75% din media multianuală a lunii noiembrie

SPI₂ va arăta un regim aproape normal în majoritatea regiunilor ţării, moderat ploios – foarte ploios în Câmpia de Vest, Banat, Caral Severin, Muntenia şi în sudul Transilvaniei (D.S. Sibiu).

SPI₃ va arăta un regim aproape normal în jumătatea de nord a ţării cu nuanţe de moderat ploios – foarte ploios în sudul Moldovei şi sudul Transilvaniei. In această ipoteză indicele SPI 3 va arăta pentru toată jumătatea de sud a ţării un regim foarte ploios – excesiv de ploios.

SPI₆ va arăta un regim foarte secetos în nord vestul ţării şi sud-estul Transilvaniei, moderat secetos în majoritatea ocoalelor silvice din vestul şi sud-estul Transilvaniei, inclusiv în Carpaţii şi Subcarpaţii de Curbură. In restul teritoriului regimul precipitaţiilor va fi aproape normal. Evidenţiem însă, local, anumite ocoale situate în Clisura Dunării şi sudul Olteniei, precum şi în nord-estul ţării în care regimul precipitaţiilor pe şase luni va fi moderat secetos – foarte secetos.

- Ipoteza II1 - Precipitaţiile anticipate pentru luna noiembrie reprezintă 100% din media multianuală a lunii noiembrie

SPI₂ va arăta un regim aproape normal în jumătatea de nord-est a ţării şi moderat ploios – foarte ploios în jumătatea de sud-vest a ţării. Remarcăm zone excedentare în precipitaţii în Câmpia de Vest, Banat şi Teleorman.

SPI₃ diferenţiază, în această ipoteză, jumătatea de nord a ţării cu un regim aproape normal al precipitaţiilor şi jumătatea de sud cu un regim care se va caracteriza ca fiind foarte ploios – excesiv de ploios în special în Câmpia Română şi sudul Dobrogei.

SPI₆ va arăta un regim aproape normal în toată ţara cu excepţia zonei de nord-vest şi Carpaţii de Curbură în care regimul precipitaţilor va fi foarte secetos – moderat secetos. De asemenea în această ipoteză în unele ocoale din zona centrală a Moldovei, sudul Dobrogei, Teleorman şi Caraş Severin se vor putea înregistra regimuri ale precipitaţiilor moderat ploios – foarte ploios.

- Ipoteza 1V - Precipitaţiile anticipate pentru luna noiembrie reprezintă 125% din media multianuală a lunii noiembrie

SPI₂ în această ipoteză regimul precipitaţiilor va fi moderat ploios – foarte ploios în majoritatea regiunilor ţării cu excepţia lanţului carpatic, a Bărăganului şi a Dobrogei de nord unde regimul se va apropia de normal.

SPI₃ va pune în evidenţă un regim al precipitaţiilor moderat ploios – excesiv ploios în toată jumătatea de sud a ţării şi în Câmpia de Vest şi aproape normal în rest.

SPI₆ va evidenţia o zonă mai restrânsă cu un regim foarte secetos în nord-vestul ţării şi în Carpaţii de Curbură şi un regim aproape normal în rest, cu excepţia câtorva ocoale din sudul Dobrogei, centrul Moldovei şi Muntenia unde regimul ar putea fi caracterizat drept foarte ploios în această ipoteză.

- Ipoteza V - Precipitaţiile anticipate pentru luna noiembrie reprezintă 150% din media multianuală a lunii noiembrie

SPI₂ va arăta un regim moderat ploios – extrem de ploios în majoritatea regiunilor ţării cu excepţia Carpaţilor Orientali în care regimul prognozat va fi apropiat de normal.

SPI₃ diferenţiază zone foarte întinse din Muntenia, Moldova şi Câmpia de Vest în care regimul precipitaţiilor va fi foarte ploios – excesiv de ploios şi zone mai reduse localizate în nordul Carpaţilor Orientali, nordul Moldovei şi Câmpia Transilvaniei în care regimul precipitaţiilor va fi aproape normal.

SPI₆ indică şi pentru această ipoteză o zonă foarte secetoas㠖 moderat secetoasă cuprinzând D.S. Baia Mare, Satu Mare, Oradea, Zalău şi Braşov, în restul ţării prognozându-se indici care reflectă un regim aproape normal sau moderat ploios în majoritatea regiunilor ţării.

- Prognoza precipitaţiilor pentru luna noiembrie 2003 în ocoalele silvice din România

Luna noiembrie se va caracteriza prin trei valuri de precipitaţii care vor fi înregistrate la începutul lunii (31 octombrie - 2 noiembrie), în perioada 10 – 17 şi după 27 noiembrie. Cuantumul cantităţilor de precipitaţii se estimează că nu va depăşi media multianuală şi de aceea considerăm că cea mai plauzibilă prognoză este cea realizată în ipoteza III prezentată anterior.

La sfârşitul sezonului de vegetaţie 2003 putem considera că anul 2003 se aseamănă foarte mult cu anul 2002 caracterizat prin precipitaţii deficitare în prima jumătate a anului şi mult peste normal în timpul toamnei.

Întocmit, Procesare date, Responsabil site,

Dr. ing. Ion BARBU Dr. ing. Ionel POPA Ing. Marius TEODOSIU