Prima pagină | Prezentare | Cercetare | Personal | Publicații | Software | Link-uri
 
Untitled Document
Rapoarte 2002: martie | aprilie | mai | iunie | iulie | august | septembrie | octombrie | noiembrie | decembrie
Rapoarte 2003: ianuarie | februarie | martie | aprilie | mai | iunie | iulie | august | septembrie | octombrie
Caracterizarea regimului precipitatiilor în anul 2002 în ocoalele silvice din România
Instructiuni
Untitled Document
 

 

 

 

 

RAPORTUL DE MONITORIZARE ȘI EVALUARE A
RISCULUI DE APARIȚIE A SECETEI ÎN PĂDURILE
DIN ROMÂNIA PE LUNA
MAI 2003

 

 

 

 

1. Informatii despre proiect

             

             

             2. Rezultate obținute pentru luna mai 2003



Luna mai s-a caracterizat printr-un deficit important de precipitatii fata de media multianuala, în special în jumatatea de est si nord a tarii în care regimul precipitatiilor a fost moderat secetos-foarte secetos..

 

Harta cantitatilor de precipitatii cazute în luna mai 2003 în ocoalele silvice din România

Luna mai a anului 2003 s-a caracterizat printr-o perioada îndelungata fara precipitatii datorita prezentei anticiclonului siberian într-o regiune situata la est de tara noastra care a blocat circulatia fronturilor atmosferice dinspre Oceanul Atlantic si Marea Baltica si a favorizat antrenarea unor mase de aer foarte cald de deasupra Africii care au determinat înregistrarea deasupra teritoriului tarii noastre a unor temperaturi cu 5-150C mai mari decât media multianuala a acestei perioade. Pe fondul acestor conditii aerosinoptice deficitul de umiditate din orizonturile superioare ale solurilor s-a accentuat foarte mult datorita evapotranspiratiei potentiale foarte ridicate. Pe baza masuratorilor realizate în cele 400 puncte de monitoring s-a realizat harta cantitatilor de precipitatii cazute în luna mai 2003 în ocoalele silvice din România.

Din analiza izoliniilor calculate prin metoda Krieding se observa  foarte clar ca în majoritatea regiunilor tarii cantitatile de precipitatii au avut valori mai mici decât media multianuala cu exceptia muntilor Banatului în care acestea s-au apropiat sau au depasit media multianuala a lunii mai. Cele mai mici cantitati de precipitatii s-au înregistrat în Dobrogea si centrul Moldovei (sub 20 mm) precum si în Baragan, Subcarpatii de Curbura, restul Moldovei si în Transilvania de nord-vest inclusiv în depresiunile interne Brasov, Harghita si Hateg. Valori ale precipitatiilor apropiate de media multianuala s-au mai înregistrat în Oltenia si în Câmpia Româna la vest de râul Arges. In zona montana precipitatiile cazute în special în Carpatii Orientali si Occidentali au fost mult mai mici decât media multianuala. Mentionam ca precipitatiile cazute pe tot teritoriul tarii s-au înregistrat numai în ultima decada a lunii mai, în special în perioada 25-28 mai si s-au datorat unor advectii de mase de aer umed care au afectat mai ales zonele sudice ale tarii. Intensitatea precipitatiilor cazute a fost extrem de mare în anumite zone determinând baltiri si inundatii locale. Aceasta situatie confirma previziunile anterioare privind impactul schimbarilor climatice asupra regimului precipitatiilor care devine din ce în ce mai concentrat, alternând perioade lungi de seceta cu perioade scurte cu precipitatii extrem de intense. In acelasi mod s-au manifestat precipitatiile cazute în Oltenia si Caras Severin, unde au determinat local baltirea apei în culturi.

 

Harta cantitatilor medii multianuale de precipitatii cazute în luna mai 2003 în Ocoalele silvice din România

De regula, luna mai se caracterizeaza printr-o crestere pronuntata a precipitatiilor în raport cu altitudinea, ceea ce pune în evidenta influenta lantului carpatic asupra cantitatilor de precipitatii cazute în luna mai. Valorile medii multianuale cazute înregistreaza minimul în Delta Dunarii (30-40 mm) si în Baragan (50-60 mm) si cresc atât în raport cu altitudinea cât si cu reducerea longitudinii. Astfel la aceeasi altitudine, în vestul tarii, cantitatile medii multianuale înregistrate sunt cu 20-30 mm mai mari decât în Baragan. Valorile maxime ale precipitatiilor se înregistreaza în tot lantul carpatic si cresc, în medie, cu 10 mm la 100 m altitudine. Precipitatiile cazute în luna mai nu confirma aceasta regula, influenta barajului orografic asupra precipitatiilor fiind practic nesemnificativa pentru  Carpatii Occidentali si Orientali.

 

Harta deficitului/excesului de precipitatii înregistrat în luna mai 2003 în Ocoalele silvice din România

Pe baza valorilor medii  multianuale si a valorilor reale cazute în luna mai 2003 s-au calculat si reprezentat pe harta deficitul/excesul de precipitatii (Pi-Pm) înregistrat în luna mai 2003. Se constata ca deficitele cele mai mari s-au înregistrat în toata jumatatea de nord a tarii si în Carpatii Meridionali. Cele mai mari deficite s-au înregistrat în Moldova Centrala, de-a lungul Siretului, si în Subcarpatii Moldovei, în Carpatii si Subcarpatii de Curbura precum si în nordul Carpatilor Orientali si în Muntii Apuseni unde au avut valori de –50 … -70 mm. In cea mai mare parte a tarii, cuprinzând sudul Moldovei, Câmpia Româna, Dobrogea si Câmpia Transilvaniei deficitele înregistrate au avut valori de 20-50 mm, valorile cele mai mari înregistrându-se în Transilvania si Baragan. Cele mai mici deficite de precipitatii s-au înregistrat în jumatatea de sud-vest a tarii (Directiile silvice Caras Severin, Mehedinti, Dolj) si cele situate la vest de râul Arges, în zona de câmpie si colinara joasa. In aceste ocoale deficitele calculate la sfârsitul lunii mai au fost mai mici de 20 mm. Facem mentiunea ca precipitatiile cazute s-au înregistrat doar la sfârsitul lunii, dupa ce seceta se instalase de circa 30-35 zile.

 

Harta cantitatilor relative de precipitatii (Pi/Pm) înregistrate în luna mai 2003 în Ocoalele silvice din România

In valori relative, cantitatile de precipitatii cazute s-au apropiat de media multianuala în Caras Severin si Oltenia, unde au reprezentat 80-120%. Valori apropiate de media multianuala, reprezentând 70-80% din aceasta, s-au înregistrat în sudul Moldovei si în vestul tarii între Mures si Crisul Repede. In restul teritoriului, cantitatile de precipitatii cazute au reprezentat 30-60% din media lunii mai. Remarcam câteva zone în care precipitatiile cazute au reprezentat mai putin de 30% din „normala” lunii mai : Delta Dunarii, zona centrala a Moldovei, Depresiunea Baia Mare si nordul Directiei silvice Salaj, depresiunile Harghita si Covasna precum si Subcarpatii de Curbura.

 

Harta indicelui standardizat al precipitatiilor (SPI) în luna mai 2003 în Ocoalele silvice din România

Calculul indicelui standardizat al precipitatiilor pentru luna mai evidentiaza doua zone largi foarte secetoase în Delta Dunarii si ocoalele silvice din centrul Moldovei (D.S. Iasi, Neamt, Bacau) situate în vecinatatea Siretului. Alte zone foarte secetoase se evidentiaza în depresiunea intracarpatice din Transilvania si nord-vestul tarii. In majoritatea ocoalelor silvice situate la nord-est de o linie imaginara între Giurgiu si Oradea s-au aflat într-un regim al precipitatiilor moderat-secetos. Ocoalele silvice situate la sed-vest de aceasta linie au avut un regim al precipitatiilor aproape normal cu exceptia unei zone relativ restrânse din vestul extrem al tarii.

 

Harta indicelui standardizat al precipitatiilor (SPI) pe ultimele doua luni (mai - aprilie  2003) în ocoalele silvice din România

Calculat pentru ultimele doua luni, indicele standardizat al precipitatiilor evidentiaza foarte clar seceta care s-a instalat în jumatatea de nord-est a tarii, în special în Moldova, nordul Transilvaniei, Baragan si Dobrogea. Sub raportul indicelui SPI2 regimul precipitatiilor în lunile mai si aprilie, a fost extrem de secetos în majoritatea ocoalelor din nordul Moldovei (ocoalele silvice din Iasi si Botosani) si în câteva ocoale din D.S. Salaj, Cluj si Tulcea. In majoritatea ocoalelor silvice din Transilvania, regimul precipitatiilor a fost foarte secetos, aceeasi caracteristica acordându-se si ocoalelor silvice situate în Subcarpatii de Curbura si nordul Câmpiei Române si nordul Dobrogiei. In sudul Câmpiei Române, sudul Dobrogei, Carpatii Meridionali si Occidentali, regimul precipitatiilor a fost moderat-secetos sau aproape normal. In jumatatea de sud-vest a tarii, pe o linie imaginara de la Oradea la Giurgiu, regimul precipitatiilor cazute în ultimele doua luni a fost aproape normal sau moderat-ploios în sudul D.S. Olt.


Harta indicelui standardizat al precipitatiilor (SPI) pe ultimele trei luni (mai - aprilie - martie  2003) în ocoalele silvice din România

Analiza indicelui standardizat al precipitatiilor calculat pe ultimele trei luni (mai-aprilie-martie) evidentiaza un regim al precipitatiilor foarte secetos în nord-vestul Transilvaniei, nordul Moldovei, nordul Dobrogiei si Carpatii de Curbura. La marginea acestor zone, pe arii întinse cuprinzând toata jumatatea de nord a tarii, nordul Câmpiei Române si Dobrogea, regimul precipitatiilor pe ultimele 3 luni a fost moderat-secetos. In jumatatea de sud a tarii, în special în zona colinara si de Câmpie, în sudul Moldovei si Câmpia de Vest, regimul precipitatiilor a fost aproape normal.

 

Harta indicelui standardizat al precipitatiilor (SPI) pe ultimele sase luni (decembrie 2002 - mai 2003) în ocoalele silvice din România

Indicele standardizat al precipitatiilor pe ultimele 6 luni evidentiaza câteva zone cu un regim al precipitatiilor foarte secetos în centrul Transilvaniei si jumatatea de nord-vest a Carpatilor Orientali precum si în Directia silvica Botosani si Iasi. Mentionam ca în anumite ocoale din zonele descrise anterior regimul precipitatiilor pe ultimele 6 luni a fost extrem de secetos. In alte câteva ocoale silvice din sudul tarii (O.s. Constanta, Ciucurova, Slobozia, Calafat si Orsova) regimul precipitatiilor pe ultimele 6 luni s-a încadrat în categoria foarte secetos. La periferia acestor zone, pe arii întinse din Moldova si Transilvania, inclusiv în Carpatii Orientali, Occidentali si Apuseni, regimul precipitatiilor pe ultimele 6 luni a fost moderat-secetos. In restul tarii, si în special în zona extracarpatica, regimul precipitatiilor pe ultimele 6 luni a fost aproape normal.

 

Evapotranspiratia

Evapotranspiratia potentiala în luna mai, calculata pe baza diferentei dintre precipitatiile totale si precipitatiile efective, masurate în fiecare punct de monitoring evidentiaza o scadere clinala a evapotranspiratiei de la est la vest si de la altitudini mici la altitudini mari. Valorile cele mai mari ale evapotranspiratiei (peste 120 mm) s-au înregistrat în centrul Dobrogei, sudul Moldovei, nordul Câmpiei Române, Valea Siretului si în câteva ocoale silvice din Subcarpatii Meridionali. In restul teritoriului, evapotranspiratia masurata, a avut valori de 90-120 mm în Moldova, Câmpia Româna mai putin sudul Olteniei, si în vestul tarii. Valorile cele mai reduse ale evapotranspiratiei (50-80 mm) s-au înregistrat în Carpatii Occidentali si Carpatii Meridionali. Datorita precipitatiilor înregistrate în ultima decada a lunii mai, evapotranspiratia înregistrata în sud-vestul tarii a fost mai redusa decât media multianuala.

 

Harta rezervei de apa din sol pentru luna mai 2003 în ocoalele silvice din România

Precipitatiile efective (P-ETP) reprezinta, teoretic, cantitatea de apa care se acumuleaza sau se pierde din orizonturile superioare ale solului în intervalul dintre doua masuratori. Reprezentarea cartografica a valorilor P-ETP evidentiaza pierderi foarte mari de apa din sol în toata jumatatea de est a tarii, din nordul Moldovei pâna în sudul Câmpiei Române, valorile cele mai mari, de peste 120 mm, înregistrându-se în nordul Dobrogiei, Baragan si zona centrala a Moldovei.  Rezerva de apa din sol s-a diminuat cu 80-100 mm în Câmpia Româna, sudul Moldovei, nordul Moldovei, estul Transilvaniei si în jumatatea de nord a Câmpiei de Vest (D.s. Oradea si Satu Mare). Rezerva de apa s-a diminuat cu 10-50 mm în jumatatea de vest a Transilvaniei si în Oltenia. Doar în câteva ocoale silvice din zona montana din sud-vest (D.s. Caras Severin, Mehedinti, Hunedoara) rezerva de apa a crescut cu 20-70 mm.

 

Prognoza evolutiei regimurilor hidrice în ecosistemele forestiere pentru luna iunie 2003. Indicele standardizat al precipitatiilor pe doua luni (SPI2) (SPI2-50 - simularea in ipoteza 1 si SPI2-75 - simularea in ipoteza 2)

Pe baza unor modele de simulare a regimului hidric în ecosistemele forestiere din România, prezentam în continuare valorile indicilor SPI2  pentru lunile iunie-mai în doua ipoteze de prognoza.

1. In ipoteza, foarte plauzibila, ca în luna iunie precipitatiile vor înregistra 50% din valoarea medie multianuala, indicele standardizat al precipitatiilor calculat pentru iunie si mai, pune în evidenta ca, în majoritatea regiunilor tarii, regimul precipitatiilor va fi foarte secetos, evidentiindu-se arii foarte întinse din jumatatea de nord a tarii si sud-est. In aceasta ipoteza, în celelalte regiuni (sudul Moldovei, Câmpia de Vest, Carpatii Meridionali) regimul precipitatiilor va fi moderat-secetos. Doar în zonele montane din Banat si  jumatatea de sud a Olteniei, urmare a precipitatiilor înregistrate în ultima decada din luna mai, care au refacut partial rezerva de umiditate din orizonturile superioare ale solurilor, regimul prognozat al precipitatiilor va fi moderat-secetos, aproape normal.

2. In ipoteza ca precipitatiile în luna iunie vor fi 75% din media multianuala s-au calculat indicele SPI2, iar pe harta s-au trasat izoliniile regimurilor probabile ale precipitatiilor pentru lunile mai si iunie în aceasta ipoteza. Se constata ca în Delta Dunarii si zona centrala a Moldovei regimul hidric în ecosistemele forestiere va fi foarte secetos. Insular, acest regim se va mai înregistra în depresiunea Baia Mare si Ciuc. In majoritatea teritoriului, regimul prognozat al precipitatiilor va fi moderat-secetos, evidentiindu-se jumatatea de nord a tarii si zone întinse din sud-est din Carpati de Curbura pâna în Dobrogea. In restul teritoriului (sud-vestul tarii, sudul Moldovei si Câmpia de Vest) regimul hidric al ecosistemelor va fi aproape de normal.

 

Prognoza evolutiei regimurilor hidrice în ecosistemele forestiere pentru luna iunie 2003. Indicele standardizat al precipitatiilor pe trei luni (SPI3)(SPI3-50 - simularea in ipoteza 1 si SPI3-75 - simularea in ipoteza 2)

1.- Calculul indicelui standardizat al precipitatiilor pe ultimele 3 luni, în ipoteza de prognoza 1 (Pi = 50% din Pm) evidentiaza ca în tara noastra se va instala un regim al precipitatiilor foarte secetos în majoritatea regiunilor, dar mai ales în Transilvania, Moldova, nord-estul Munteniei si Dobrogea. In aceasta ipoteza de prognoza numai jumatatea de sud-vest a tarii (din Caras Severin pâna în Teleorman) va avea un regim aproape normal de aprovizionare cu apa a ecosistemelor. Remarcam aparitia unor zone cu un regim moderat secetos pe arii extinse din Carpatii Meridionali, vestul tarii, sudul Moldovei si sudul Câmpiei Române.

2. In ipoteza 2, în care precipitatiile ce se vor înregistra în luna iunie vor fi 75% din precipitatiile medii multianuale, calculul indicelui standardizat al precipitatiilor pe trei luni în urma evidentiaza patru zone relativ întinse cu un regim foarte secetos (jumatatea de nord a Moldovei, bazinul mijlociu al Somesului,  depresiunea Ciuc-Covasna si nordul Dobrogiei). La periferia acestor zone foarte secetoase se vor înregistra arii extinse cu un regim moderat-secetos în toata jumatatea de nord-est a tarii. In jumatatea de sud-vest si în sudul Moldovei, în ipoteza de prognoza mentionata, regimul umiditatii solului va fi aproape normal.


Sinteza evolutiei indicilor standardizati ai precipitatilor calculati pentru ultimele 2-3 si respectiv 6 luni în urma din iunie în 5 ipoteze de prognoza
se prezinta în ultimul grafic din raport. Ipotezele de prognoza au vizat urmatoarele situatii :

- Ipoteza I: precipitatiile anticipate pentru luna iunie reprezinta 50% din media multianuala a lunii iunie

- Ipoteza II: precipitatiile anticipate pentru luna iunie reprezinta 75% din media multianuala a lunii iunie

- Ipoteza III: precipitatiile anticipate pentru luna iunie reprezinta 100% din media multianuala a lunii iunie

- Ipoteza IV: precipitatiile anticipate pentru luna iunie reprezinta 125% din media multianuala a lunii iunie

- Ipoteza V: precipitatiile anticipate pentru luna iunie reprezinta 150% din media multianuala a lunii iunie

Se constata ca în cazul în care precipitatiile în luna iunie vor fi egale cu valorile medii multianuale, regimul hidric pe ultimele doua luni (SPI2) în ecosistemele forestiere se va echilibra în majoritatea regiunilor tarii, cu exceptia Moldovei centrale si a sud-estului Transilvaniei unde va ramâne moderat-secetos. Calculul SPI3 în aceeasi ipoteza de prognoza (Pi = Pm) evidentiaza un regim moderat secetos în cea mai mare parte a Transilvaniei si în zona de nord-est a Moldovei. Calculat pentru 6 luni, indicele SPI6 în aceeasi ipoteza, evidentiaza o extindere a zonelor cu regim moderat secetos în aproape toata zona intracarpatica si în Carpatii de Curbura. Local, în depresiunile intracarpatice, se vor înregistra regimuri de umiditate foarte secetoase.

In ultimele doua ipoteze de prognoza, în care precipitatiile estimate vor fi 125 respectiv 150% din precipitatiile medii ale lunii iunie, se constata ca regimul hidric în ecosistemele forestiere se va echilibra în toate regiunile tarii iar în zona de sud si de sud-vest, local, vor putea apare zone încadrabile în regimul moderat–ploios  -  foarte–ploios.

Anticipam ca probabilitatea cea mai mare de realizare o au ipotezele I si II, în care precipitatiile vor fi deficitare si vor reprezenta 50-75% din media multianuala. In aceste conditii este de asteptat ca seceta sa se accentueze în zona de sud-est a tarii, în special în nordul Dobrogei, si în jumatatea de nord a tarii afectând atât padurile din zona de câmpie si dealuri cât si cele din zona montana. tinând cont de situatia prognozata atragem atentia asupra pericolului declansarii unor incendii în zonele mentionate, în special în culturile de rasinoase instalate în afara arealului.

 

 

Întocmit,                        Procesare date,                   Responsabil site,
Dr. ing. Ion BARBU        Dr. ing. Ionel POPA             Ing. Marius TEODOSIU

 
index